Datele Eurostat prezintă pentru economia județului Timiș o situație mai mult decât excelentă, cu un rezultat de 99,74% din media Uniunii Europene la PIB/locuitor, raportat la Puterea de Cumpărare (PPS), cu o valoare de aproximativ 38.000 PPS, foarte aproape de media UE de 38.100 PPS. Datele au fost făcute publice la finalul lunii octombrie a anului precedent. Chiar și așa, Timișul nu e cel mai ”tare” județ, bătălia cu veșnicul adversar, Clujul, este pierdută și de această dată.
Visit Timișoara, organizația transformată de primărie pentru a se ocupa de imaginea orașului, prezintă aceste date acum. Extrapolează de la datele care sunt, de fapt, ale județului, și ne spune că economia orașului are peste 200 de companii internaționale active, cu zeci de mii de angajați calificați și o cifră de afaceri cumulată care depășește 15 miliarde de euro anual.
Tot respectiva organizație ne anunță că Timișoara are un impact economic puternic asupra regiunii. Într-adevăr, așa e, doar că în ultimii ani mare parte din investiții au răsărit pe terenul comunelor din jurul orașului capitală de județ. Chiar și așa, meritul Timișoarei în rezultatele totale ale județului sunt evidente.
Revenim la datele statistice ale Eurostat și constatăm că, până la urmă, suntem la ani lumină de ceea ce e topul european. Regiunea irlandeză Dublin este cea mai puternică din Europa, cu 137.300 PPS, fiind urmată de Wolfsburg, Kreisfreie Stadt in Germany, cu 136.500 PPS, respectiv Paris, cu 126.900 PPS.
La capătul opus se situează regiunea franceză Mayotte, un departament din oceanul Indian, o insulă a țării situată lângă Mozambic, cu 10.500 PPS, respectiv regiunile Haskovo, cu 11.000 PPS și Silistra, cu 11.100 PPS, ambele din Bulgaria.
Nici la nivel național Timișul nu e primul loc. Și aici Clujul e mai tare, cu o valoare de 43.500 PPS, deci peste media europeană, clar peste Timiș. Desigur, Bucureștiul e „miezul”, dar capitala joacă în altă ligă economică.
Timișoara vs Cluj, automotive vs prestări servicii
Rezultatele bune ale economiei timișene se datorează, în mare parte, producției industriale, dar și de servicii de specialitate, pentru sectorul automotive. Toată lumea știe că aici se fac toate piesele dintr-un automobil, doar că nu avem și fabrica unde să fie asamblate. Experiența Lăstun e de mult apusă și sperăm să nici nu mai revină în acea formă împotriva naturii.
Datele prezintă rezultate din perioada precedentă. Criza domeniului auto a intrat în funcțiune, iar valul a dat rău de tot și peste Timiș, respectiv Timișoara. Nume mari cu fabrici pe aici dau afară o grămadă de oameni, atât pe partea de piese, dar și pe cea de „creiere” pentru acest sector. Aproape sigur, datele economice nu vor mai fi la fel de reușite și la viitoarele raportări ale Eurostat.
Pe de altă parte, Clujul s-a reorientat spre domenii puțin diferite. Serviciile, un domeniu cu valoare adăugată ridicată, au fost cele spre care orașul ardelean s-a orientat, de la cele financiare la IT, chiar și auto, dar partea de soft, de exemplu. Acestea merg încă bine, chiar dacă acea entitate numită Inteligență Artificială a început să dea afară din IT-știi cu salarii enorme. Totuși, la Cluj e sediul și pentru cea mai mare bancă „pur” românească, Banca Transilvania. Societăți de leasing, intermedieri financiare, toate au ajutat la dezvoltarea capitalei Ardealului.
Visit Timișoara organizația care a lansat aceste date statistice, se referă la oraș și nu la județ, descrie atuurile orașului și, în final, își face datoria folosind materia primă pe care o are la dispoziție.
„Orașul s-a dezvoltat ca un ecosistem industrial și tehnologic stabil, în care investițiile au fost susținute constant de o forță de muncă bine pregătită și de un mediu universitar solid. De la producție industrială avansată și componente auto, la software pentru industrii critice, tehnologii medicale și soluții digitale cu aplicabilitate globală, Timișoara livrează constant valoare adăugată mare în lanțurile economice europene. Departe de campanii de imagine declarative, Timișoara s-a consolidat ca un model de dezvoltare construit pe competență, predictibilitate și cooperare între mediul public, academic și privat. Rezultatele sunt vizibile nu doar în dinamica investițiilor sau în exporturi, ci și în indicatorii economici de performanță.
Performanța din vestul țării este rezultatul unei comunități internaționale de profesioniști și antreprenori, a universităților care formează constant specialiști pentru industriile viitorului si a companiilor care exportă produse și tehnologie în Europa și la nivel global. Dar și a unei culturi locale a muncii care privilegiază rigoarea, inovația și continuitatea”, este prezentată economia Timișoarei.
