BEGIN:VCALENDAR
VERSION:2.0
PRODID:-//24TM.ro - ECPv6.11.2//NONSGML v1.0//EN
CALSCALE:GREGORIAN
METHOD:PUBLISH
X-ORIGINAL-URL:https://24tm.infinhost.net
X-WR-CALDESC:Events for 24TM.ro
REFRESH-INTERVAL;VALUE=DURATION:PT1H
X-Robots-Tag:noindex
X-PUBLISHED-TTL:PT1H
BEGIN:VTIMEZONE
TZID:Europe/Helsinki
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20240331T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20241027T010000
END:STANDARD
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20250330T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20251026T010000
END:STANDARD
END:VTIMEZONE
BEGIN:VEVENT
DTSTART;VALUE=DATE:20241204
DTEND;VALUE=DATE:20250401
DTSTAMP:20260417T144021
CREATED:20250221T122025Z
LAST-MODIFIED:20250221T122058Z
UID:10000039-1733270400-1743465599@24tm.infinhost.net
SUMMARY:De Anima – Gheorghe Fikl
DESCRIPTION:Muzeul Național de Artă Timișoara are plăcerea de a anunța găzduirea\, în Sala Baroc\, a expoziției „De Anima” semnată de Gheorghe Fikl\, artist care s-a remarcat ca unul dintre cei mai importanți pictori contemporani români din ultimele trei decenii. \n„Expoziția împrumută faimosul titlu al tratatului lui Aristotel despre suflet. Pentru filosof\, sufletul este un principiu al vieții și al mișcării ființelor vii. Un principiu vital\, senzorial și intelectual. Elemente care ghidează și lucrările acestei expoziții unde corpul viu locuiește corpul construit\, unde animalul și barocul\, natura și cultura se întâlnesc în simbioze bizare. Gheorghe Fikl propune în această expoziție o privire critică și ironică asupra lumii noastre în Antropocen\, asupra devenirii noastre animal\, în scene absurde ce par desprinse din vise\, realizate într-o pictură puternică\, cu tușe neo-expresioniste\, ce-și trage seva din exuberanța și excesele barocului”\, declară curatorul Horea Avram. \nAceastă referire la opulența stilului baroc este reflectată în relația dintre monumentalitatea viscerală a operei artistului și grandiozitatea spațiului arhitectural al Palatului și Sălii Baroc\, subliniind tranziția acestui spațiu în contemporaneitate\, fără a-și pierde identitatea plastică. \nNăscut în 1968 la Timișoara\, Gheorghe Fikl a studiat artele plastice la universitățile din Cluj și Timișoara\, avându-l ca profesor pe Romul Nuțiu. Primele sale lucrări au fost experimente multimedia și instalații\, realizate prin juxtapuneri întâmplătoare de obiecte găsite\, inserții fotografice\, pictură și colaj. Aceste explorări de inspirație dadaistă au evoluat treptat în pictură figurativă de inspirație barocă\, cu compoziții stranii și suprarealiste care intrigă și bulversează privitorul. Animalele ocupă un loc central\, devenind personaje bizare – turme de oi în saloane somptuoase\, tauri falnici sub candelabre strălucitoare sau păuni rătăcind prin case țărănești cu tavane prăbușite care dezvăluie cerul larg – toate acestea au devenit marca sa vizuală inconfundabilă. Temele sale preferate includ singurătatea\, memoria\, conflictul dintre carnal și spiritual\, violența și tensiunea dintre timpul istoric și cel personal. \nLucrările sale sunt prezente în colecții private și publice din România și străinătate\, inclusiv în colecția Regelui Charles al III-lea al Marii Britanii. De-a lungul carierei\, a avut expoziții de succes în Timișoara\, București\, Londra\, Luxemburg\, New York și Lisabona. Gheorghe Fikl trăiește și lucrează în Timișoara și Socolari\, unde a creat un spațiu artistic unic\, ce reunește oameni din diverse domenii în jurul artei și al creativității. \n„De Anima” se înscrie în seria evenimentelor dedicate aniversării a 150 de ani de la atestarea Baroului Timiș. Camera Avocaților Timișoara a fost constituită în 25 ianuarie 1875\, expoziția marcând acest moment special pe 25 ianuarie 2025\, în cadrul festivităților organizate de Consiliul Baroului Timiș.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/de-anima-gheorghe-fikl/
LOCATION:Muzeul Național de Artă Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/MNART-Fikl-De-Anima.jpeg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250307T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250307T190000
DTSTAMP:20260417T144021
CREATED:20250221T111023Z
LAST-MODIFIED:20250221T111023Z
UID:10000031-1741374000-1741374000@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Țara Surâsului\, de Franz Lehár
DESCRIPTION:Operetă în două acte\nLibretul: Ludwig Herzer\, Fritz Löhner \nLa 9 februarie 1923\, Franz Lehár și libretistul său\, Victor Léon\, au prezentat la Theater an der Wien\, opereta „Tunica galbenă”\, o poveste de dragoste imposibilă\, lipsită de happy-end\, dintre o contesă austriacă și un prinț chinez. A fost urmată de „Clo-Clo” (1924)\, apoi de o serie de spectacole pentru publicul din Berlin – „Paganini” (1925)\, „Le Tzarevitch” (1928) și „Frédérique” (1928) -\, ale căror partituri principale masculine vizau profilul vocal al celui mai în vogă tenor al timpului\, Richard Tauber. \nÎn 1929\, Lehár revine asupra temei exotice din „Tunica galbenă”\, le încredințează libretul lui Ludwig Herzer și Fritz Löhner-Beda și continuă astfel seria „operetelor Tauber” cu „Țara Surâsului”\, o partitură prin care a revoluționat genul de operetă\, stabilindu-și influența asupra creațiilor lui Leo Fall\, Emmerich Kálmán\, Robert Stolz și a omologilor lor francezi și americani. \nÎn rolul principal al „Țării Surâsului”\, Prințul Sou-Chong\, Tauber a triumfat la Viena\, la 19 octombrie 1929\, la Berlin\, în 1936\, și a continuat cu o serie de 438 de reprezentații\, înainte de a cuceri Londra\, New-Yorkul și Parisul. \nÎn „Țara Surâsului”\, Lehár continuă seria subiectelor de inspirație orientală\, atât de apreciate de creatorii timpului – Mikado (Arthur Sullivan)\, Iris (Pietro Mascagni)\, Madame Buterfly și Turandot (Giacomo Puccini) – împărtășind mai ales cu acesta din urmă o adevărată pasiune pentru China\, pentru istoria\, civilizația și cultura ei. (Puccini a asistat la o reprezentație a „Tunicii galbene” la Viena\, în 1923\, și i-a trimis lui Lehár schițele primului act din Turandot. La rândul său\, Lehár a asistat la premiera postumă a operei prietenului său\, cu doi ani înainte de „Țara Surâsului”.) \nLisa\, excentrică fiică a contelui Lichtenfels este curtată cu ardoare de ofițerul Gustav von Pottensstein\, însă gândurile ei se îndreaptă către ambasadorul chinez la Viena\, prințul Sou-Chong. Învățat de la o vârstă fragedă să își reprime dorințele și impulsurile\, mereu ascuns în spatele unui surâs oriental autentic\, acesta cedează încurajărilor ei și îi mărturisește la rândul său\, că o iubește. \nÎncepută la Viena\, în anul 1912\, povestea de dragoste continuă în China Imperială. Lisa devine soția lui Sou-Chong și locuiește în palatul acestuia din Pekin. În noua sa poziție de prim-ministru\, Sou-Chong nu este însă altceva decât un supus al statului\, înrădăcinat în ceremonial și în gândirea ierarhică\, iar Lisa se confruntă cu realitatea unei alte culturi\, la care este incapabilă să se adapteze. Tradiția îi pretinde lui Sou-Chong să se căsătorească cu patru prințese manciuriene\, care îi sunt destinate\, un protocol care alterează rapid și iremediabil sentimentele lor. Iar când prințul își afirmă drepturile orientale față de ea\, Lisa se simte prizoniera lui și se hotărește să-l părăsească. Îi vor fi alături Mi\, sora prințului Sou Chong\, și Gustav von Pottenstein\, care din dragoste pentru Lisa\, a urmat-o la Pekin\, ca atașat militar. Trist\, sub masca unui surâs ca de sfinx\, Sou-Chong îi oferă Lisei libertatea. „Uită-te la fața mea\, nu plâng”\, o atenționează Sou-Chong pe Mi\, subliniind esențialul unei culturi\, în care viața se supune tradiției și ritualurilor\, iar obiceiul\, trebuie respectat. „Continuați să zâmbiți\, rămâneți mereu veseli”\, cântă prințul Sou-Chong în introducerea operetei „Țara Surâsului”! Un îndemn care străbate partitura\, de la începutul până la sfârșitul ei… \nFinalul resemnat și dramaturgia bazată pe logica renunțării au contribuit semnificativ la succesul acestei operete\, pentru a cărei notă melancolică Lehár se justifică în Neue Wiener Journal (1929): „Starea de spirit a publicului de astăzi face posibilă emanciparea operetei\, a ei însăși\, de plăsmuirea finalului fericit. Compozitorul poate trece de la operetă la operă și nu mai trebuie să se teamă de o expresie muzicală complexă.” Cu gândul la opera secolului în care a trăit\, pe care a adorat-o de-a lungul întregii sale vieți\, Lehár și-a caracterizat partitura ca pe o „operetă romantică în trei acte”. Iar apropierea ei de opera-comică\, precum și anvergura simfonică a orchestrației sale\, în care se simte spiritul lui Giacomo Puccini\, Richard Strauss\, Richard Wagner\, Claude Debussy sau chiar al lui Gustav Mahler\, sunt evidente. \nIncompatibilitatea dintre culturi și ideologii îi oferă lui Lehár material suficient pentru o abordare plină de diplomație a resurselor sonore\, bagajului lexical tradițional al actului I\, opunându-i în celelalte două acte\, un material muzical cu inserții orientale. \nCa peisajist și colorist\, Lehár ilustrează la fel de clar Viena și Pekinul\, interioarele sau împrejurimile lor\, își apropie partitura de structura unei piese de teatru și focalizează întreaga atenție asupra unei melodii centrale\, cu alură de șlagăr\, pe care o dedică vocii de tenor. „Dein ist mein ganzes Herz ” („Tu ești iubirea mea”)\, va fi însoțită și de alte arii și duete pătimașe și temperamentale\, componente ale unei muzici care descrie cu profundă onestitate dorințele\, visele\, utopiile\, iar în finalul ei\, abandonul\, renunțarea\, resemnarea celor care i-au făcut atât de credibilă povestea… \nConducerea muzicală: SZABOLCS HERMANN \nRegia artistică: MARINA EMANDI TIRON \nScenografia: GETA MEDINSKI \nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU \nMaestru de cor: LAURA MARE \nCoregrafia: CARMEN COJOCARU \nMaeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nPrințul Sou Chong CRISTIAN BĂLĂȘESCU \nContele Ferdinand Lichtenfels LEONARD IVAN \nLisa NARCISA BRUMAR \nContele Gustav von Pottenstein DARIUS GRUIȚĂ \nMi CRISTINA VLAICU \nTschang GELU DOBREA \nEcbathana MIRCEA DAN PETCU \nGeneralul MIHAI PRELIPCIAN \nDoamna Hardegg DIANA CHIRILĂ \nTashi MUGUREL CHIRILĂ \nUn valet OCTAVIAN LUȘCĂ \nFini ANA MARIA STĂNOIA \nVali DAIANA VINARS \nToni GEORGIANA NECȘA \nSoliştii baletului: ANDREEA MIREA\, ANTONIN FARAUT \nCorul\, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara \nRegia tehnică: Hellen GANSER \nPregătirea muzicală: Angela BALICI\, Rareş PĂLTINEANU\, Leonard BONEA\, Irina BELEA \nSufleur: Eugenia GYURIS \nSpectacol interpretat în limba română \nSpectacolul are o pauză \nVârsta recomandată: 6+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/tara-surasului-de-franz-lehar/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/ORT-Tara-surasului.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250307T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250307T190000
DTSTAMP:20260417T144021
CREATED:20250227T204656Z
LAST-MODIFIED:20250227T205301Z
UID:10000046-1741374000-1741374000@24tm.infinhost.net
SUMMARY:În spatele ușilor castelului
DESCRIPTION:Martie la Filarmonică: Patru povești sonore \nUn pachet special pentru melomani \nPrimăvara aceasta\, poveștile prind viață la Filarmonica  Timișoara. Iubitorii muzicii clasice sunt invitați într-o aventură sonoră fascinantă\, pornind de la misterele dintre zidurile Castelului Prințului Barbă Albastră\, continuând cu acordurile ce reflectă fie calmul\, fie agitația mării în Simfonia lui R. Vaughan Williams\, eleganța și rafinamentul epocii reflectate de Saint-Saëns și revenind la lumea de poveste din Uvertura „Cenușăreasa” de Rossini. \nAceastă fascinantă și complexă călătorie muzicală\, ce înglobează patru concerte din luna martie\, este disponibilă acum la un preț de neratat – 120 de lei: \n Povestea 1 – În spatele ușilor castelului  \n7 martie 2025\, ora 19:00 | Sala Capitol \nDirijor: Gabriel Bebeșelea \nSolisti: Atala Schöck (mezzosoprană)\, István Kovács (bariton) \nÎn program: B. Bartók – Castelul Prințului Barbă Albastră \nCălătoria începe într-un castel misterios\, plin de secrete. Legenda lui Barbă Albastră prinde viață într-un decor muzical hipnotizant\, unde fiecare ușă deschisă este nouă dezvăluire. Muzica lui Bartók construiește un labirint de emoții\, iar naratorul ne va ghida prin această poveste întunecată. Trecem împreună pragul necunoscutului. \n Povestea 2 – Pe valurile unei simfonii \n14 martie 2025\, ora 19:00 | Sala Capitol \nDirijor: Rumon Gamba \nSoliști: Selina Ott (trompetă)\, Mihaela Marcu (soprană)\, Bogdan Baciu (bariton) \nÎn program: H. Tomasi – Concertul pentru trompetă și orchestră în do major \nR. V. Williams – Simfonia nr. 1\, „A Sea Symphony” \nConcertul începe cu strălucirea și virtuozitatea trompetei\, într-o lucrare plină de energie și rafinament semnată de Henri Tomasi. Apoi\, ridicăm ancora și pornim în larg\, într-o aventură muzicală ce spune povestea mării. Sunetele orchestrei devin când furtuni\, când adieri de vânt\, iar corul redă spiritul marinarilor și chemarea infinită a oceanului. Închidem ochii și ne lăsăm purtați de valurile muzicii. \n Povestea 3 – Eleganță și rafinament sonor \n21 martie 2025\, ora 19:00 | Sala Capitol \nDirijor: Radu Popa \nSolist: Florin Iliescu – vioară \nÎn program: H. Wieniawski – Poloneza de concert pentru vioară și orchestră\, op. 4 \nC. Saint-Saëns/E. Ysaye – Caprice d’après l’étude en forme de valse \nL. van Beethoven – Simfonia nr. 4\, în si bemol major\, op. 60 \nBine ați venit într-o epocă a balurilor elegante\, unde domnii și doamnele dansează sub candelabre strălucitoare\, iar virtuozitatea muzicală învăluie încăperea. Suntem în inima Europei\, într-o lume în care fiecare notă este o declarație de stil. Vioara lui Florin Iliescu ne poartă prin rafinamentul Parisului și Vienei\, într-un concert plin de strălucire și noblețe. Finalul acestei povești este marcat de Beethoven printr-o simfonie veselă și plină de viață. \n Povestea 4 – Din lumea fermecată \n28 martie 2025 | Sala Capitol \nDirijor: Keuntae Park \nSolistă: Sophie Dervaux – fagot \nÎn program: G. Rossini – Uvertura „Cenușăreasa” \nG. Rossini – Concertul pentru fagot și orchestră în fa major\, WoO 23 \nG. Bizet – Simfonia „Roma” \nÎn ultima noastră oprire\, ne întoarcem în lumea fermecată. De la povestea emoționantă a Cenușăresei redată în uvertura lui Rossini până la atmosfera de pe străzile vibrante ale Romei din simfonia lui Bizet. Completăm tabloul de poveste alături de Sophie Dervaux\, care aduceîn prm plan eleganța fagotului.  \nCampania este valabilă până în 7 martie 2025\, în limita locurilor disponibile. \nBiletele pot fi achiziționate de pe site-ul Filarmonicii Banatul Timișoara\, de la casierie și de pe myticket.ro: https://shorturl.at/z3GcP \nLocurile alese vor fi rezervate automat pentru toate cele patru concerte. \nÎn plus\, la finalul campaniei\, toți cei care achiziționează acest pachet special vor primi programe de sală semnate de dirijorii celor patru concerte – o amintire de preț din această călătorie muzicală.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/in-spatele-usilor-castelului/
LOCATION:Sala Capitol
CATEGORIES:General
END:VEVENT
END:VCALENDAR