BEGIN:VCALENDAR
VERSION:2.0
PRODID:-//24TM.ro - ECPv6.11.2//NONSGML v1.0//EN
CALSCALE:GREGORIAN
METHOD:PUBLISH
X-ORIGINAL-URL:https://24tm.infinhost.net
X-WR-CALDESC:Events for 24TM.ro
REFRESH-INTERVAL;VALUE=DURATION:PT1H
X-Robots-Tag:noindex
X-PUBLISHED-TTL:PT1H
BEGIN:VTIMEZONE
TZID:Europe/Helsinki
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20240331T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20241027T010000
END:STANDARD
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20250330T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20251026T010000
END:STANDARD
END:VTIMEZONE
BEGIN:VEVENT
DTSTART;VALUE=DATE:20241204
DTEND;VALUE=DATE:20250401
DTSTAMP:20260417T140711
CREATED:20250221T122025Z
LAST-MODIFIED:20250221T122058Z
UID:10000039-1733270400-1743465599@24tm.infinhost.net
SUMMARY:De Anima – Gheorghe Fikl
DESCRIPTION:Muzeul Național de Artă Timișoara are plăcerea de a anunța găzduirea\, în Sala Baroc\, a expoziției „De Anima” semnată de Gheorghe Fikl\, artist care s-a remarcat ca unul dintre cei mai importanți pictori contemporani români din ultimele trei decenii. \n„Expoziția împrumută faimosul titlu al tratatului lui Aristotel despre suflet. Pentru filosof\, sufletul este un principiu al vieții și al mișcării ființelor vii. Un principiu vital\, senzorial și intelectual. Elemente care ghidează și lucrările acestei expoziții unde corpul viu locuiește corpul construit\, unde animalul și barocul\, natura și cultura se întâlnesc în simbioze bizare. Gheorghe Fikl propune în această expoziție o privire critică și ironică asupra lumii noastre în Antropocen\, asupra devenirii noastre animal\, în scene absurde ce par desprinse din vise\, realizate într-o pictură puternică\, cu tușe neo-expresioniste\, ce-și trage seva din exuberanța și excesele barocului”\, declară curatorul Horea Avram. \nAceastă referire la opulența stilului baroc este reflectată în relația dintre monumentalitatea viscerală a operei artistului și grandiozitatea spațiului arhitectural al Palatului și Sălii Baroc\, subliniind tranziția acestui spațiu în contemporaneitate\, fără a-și pierde identitatea plastică. \nNăscut în 1968 la Timișoara\, Gheorghe Fikl a studiat artele plastice la universitățile din Cluj și Timișoara\, avându-l ca profesor pe Romul Nuțiu. Primele sale lucrări au fost experimente multimedia și instalații\, realizate prin juxtapuneri întâmplătoare de obiecte găsite\, inserții fotografice\, pictură și colaj. Aceste explorări de inspirație dadaistă au evoluat treptat în pictură figurativă de inspirație barocă\, cu compoziții stranii și suprarealiste care intrigă și bulversează privitorul. Animalele ocupă un loc central\, devenind personaje bizare – turme de oi în saloane somptuoase\, tauri falnici sub candelabre strălucitoare sau păuni rătăcind prin case țărănești cu tavane prăbușite care dezvăluie cerul larg – toate acestea au devenit marca sa vizuală inconfundabilă. Temele sale preferate includ singurătatea\, memoria\, conflictul dintre carnal și spiritual\, violența și tensiunea dintre timpul istoric și cel personal. \nLucrările sale sunt prezente în colecții private și publice din România și străinătate\, inclusiv în colecția Regelui Charles al III-lea al Marii Britanii. De-a lungul carierei\, a avut expoziții de succes în Timișoara\, București\, Londra\, Luxemburg\, New York și Lisabona. Gheorghe Fikl trăiește și lucrează în Timișoara și Socolari\, unde a creat un spațiu artistic unic\, ce reunește oameni din diverse domenii în jurul artei și al creativității. \n„De Anima” se înscrie în seria evenimentelor dedicate aniversării a 150 de ani de la atestarea Baroului Timiș. Camera Avocaților Timișoara a fost constituită în 25 ianuarie 1875\, expoziția marcând acest moment special pe 25 ianuarie 2025\, în cadrul festivităților organizate de Consiliul Baroului Timiș.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/de-anima-gheorghe-fikl/
LOCATION:Muzeul Național de Artă Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/MNART-Fikl-De-Anima.jpeg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250228T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250228T190000
DTSTAMP:20260417T140711
CREATED:20250216T201521Z
LAST-MODIFIED:20250216T201526Z
UID:10000011-1740769200-1740769200@24tm.infinhost.net
SUMMARY:La Bayadere / Baiadera\, de Ludwig Minkus (spectacol de balet)
DESCRIPTION:Considerat părintele baletului clasic rus\, coregraful francez Marius Petipa a marcat profund repertoriul baletului cu lucrări de neuitat precum Lacul lebedelor\, Frumoasa din pădurea adormită și Spărgătorul de nuci. Printre creațiile sale\, La Bayadère (care a avut premiera pe 23 ianuarie 1877 la Teatrul Imperial Bolshoi Kamenny) se distinge ca cea mai faimoasă operă exotică\, plasată în India antică și explorând tema exotismului oriental\, foarte populară în baletul secolului al XIX-lea. \nPetipa avea o experiență vastă cu baletele inspirate de India. A dansat în Le Dieu et la Bayadère la Bordeaux\, iar prima sa soție\, Maria\, interpretase acest balet într-o reluare la Sankt Petersburg în 1854. De asemenea\, Petipa a declarat că a coregrafiat dansuri pentru Zina Richard în rolul de bayadère la Opera din Paris în 1856 și cunoștea baletul Sacountala\, creat de fratele său\, Lucien\, inspirat din piesa poetului indian Kalidasa și prezentat la Paris în 1858. Printre aceste lucrări care se presupun a fi influența baletului La Bayadère\, un alt posibil factor de inspirație a fost vizita Prințului de Wales în India în 1875\, un eveniment intens promovat în Europa la acea vreme. Libretul La Bayadère a fost scris de Serghei Kudekov\, deși\, ani mai târziu\, Petipa și-a revendicat întreaga autorie. \nDeși acțiunea La Bayadère se desfășoară în India antică\, muzica lui Ludwig Minkus nu include aproape deloc elemente autentice de dans sau muzică indiană\, nici măcar în momentele dedicate personajelor. Baletul reflectă\, de fapt\, o interpretare a Orientului Sudic prin perspectiva europeană a secolului al XIX-lea. Unele fragmente din partitura lui Minkus sugerează vag un sunet oriental\, însă muzica rămâne un exemplu clar de musique dansante caracteristică epocii\, incluzând o succesiune de polci melodioase\, adagio-uri\, valsuri vieneze și alte forme muzicale similare. Coregrafia lui Petipa\, în aceeași notă\, introduce detalii care sugerează atmosfera indiană\, dar rămâne fidelă stilului clasic al baletului. \nConducerea muzicală: DEJAN SAVIĆ (invitat) \nCoregrafia: MARIUS PETIPA \nRegia și adaptarea coregrafică: OVIDIU – MATEI IANCU  \nScenografia: DRAGOȘ BUHAGIAR \nAsistent scenografie: IRINA CHIRILĂ  \nConcert maeștri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU \nAsistent coregrafie: ALIN RADU\, MANUELA ARDELEAN \nMaeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nNikia CECILIA BASSETTO (debut) \nSolor OVIDIU MATEI IANCU \nGamzatti KURUMI KOJIMA \nRajah DARIUS AGRIMA \nIdol ANTONIN FARAUT \nFachir MASAYOSHI SATO \nBrahman ALIN RADU \nPrietenul lui Solor SERGIU ANGHEL \nSlujnica MIRABELA ZONAI \nSolo dʼJampe AOI IWAZAKI\, SAYUKI TOTSUKA \nPatru Baiadere mici ANDREEA MIREA\, CODRUȚA BĂLAN\, HANA OKUDAIRA\, AIRI HAMADA \nSolo tobe CHISAKO OTA\, YUKI SHIMAOKA  \nPas dʼaction YEWON KIM\, CARLA DUKAI\, HONOKA NISHIMURA\, CRISTINA MÎRZA \nTrei umbre SAYUKI TOTSUKA\, AOI IWAZAKI\, CRISTINA MÎRZA (debut) \nOrchestra și ansamblul de balet ale Operei Naționale Române din Timişoara în colaborare cu elevii Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara\, Secția de coregrafie „Ștefan Gheorghe”  \nRegia tehnică: HELLEN GANSER \nSpectacolul are o pauză și se încheie în jurul orei 21:20. \nVârsta recomandată: 5+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române din Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/la-bayadere-baiadera-de-ludwig-minkus-spectacol-de-balet/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/Baiadera.jpg
END:VEVENT
END:VCALENDAR