Suggestions

0
0

Events Search and Views Navigation

Event Views Navigation

Today

Festivalul-concurs Gelu Stan 2025

Teatrul Municipal Traian Grozăvescu Lugoj

Șaptesprezece  tineri frumoși și cu drag de folclor, participanți la preselecția Festivalului–Concurs Gelu Stan 2025, și-au cucerit un loc pe scena finaliștilor. Cântecele lor, talentul, pasiunea pentru folclorul autentic și ambiția artistică alcătuiesc o lume care reconstituie o ”hartă” etnofolclorică vie și captivantă.  Gala festivalului se va desfășura în 6 martie, în urbea natală a ilustrului muzicolog omagiat. Lugojul găzduiește cea de-a VII-a ediție a Festivalului – Concurs „Gelu Stan”,  eveniment artistic de anvergură, dedicat omagierii dirijorului, profesorului și muzicologului Gelu Stan. Personalitatea sa remarcabilă și impactul său asupra zecilor de generații de soliști sunt un adevărat exemplu de inspirație,

O scrisoare pierdută, de I.L. Caragiale

Teatrul Național Mihai Eminescu Timișoara, Sala Mare

Actuală și azi, O SCRISOARE PIERDUTĂ, comedie de moravuri sociale și politice, cum a fost ea numită de critici, a fost scrisă Ion Luca Caragiale în anul 1884. Campanie electorală undeva, în provincie. Avocatul Nae Caţavencu vrea să fie ales cu orice chip, drept pentru care nu se sfieşte să îl şantajeze pe Tipătescu, tânărul prefect al judeţului, cu scrisoarea de amor pierdută de iubita lui, Zoe Trahanache, soţia şefului local al partidului, „prezident în numeroase comitete şi comiţii”. Zoe se foloseşte de toate argumentele să îşi convingă iubitul şi soţul să cedeze şantajului şi, deşi izbuteşte, politica „de la

Țara Surâsului, de Franz Lehár

Opera Națională Română Timișoara

Operetă în două acte Libretul: Ludwig Herzer, Fritz Löhner La 9 februarie 1923, Franz Lehár și libretistul său, Victor Léon, au prezentat la Theater an der Wien, opereta „Tunica galbenă”, o poveste de dragoste imposibilă, lipsită de happy-end, dintre o contesă austriacă și un prinț chinez. A fost urmată de „Clo-Clo” (1924), apoi de o serie de spectacole pentru publicul din Berlin - „Paganini” (1925), „Le Tzarevitch” (1928) și „Frédérique” (1928) -, ale căror partituri principale masculine vizau profilul vocal al celui mai în vogă tenor al timpului, Richard Tauber. În 1929, Lehár revine asupra temei exotice din „Tunica galbenă”,

În spatele ușilor castelului

Sala Capitol

Martie la Filarmonică: Patru povești sonore Un pachet special pentru melomani Primăvara aceasta, poveștile prind viață la Filarmonica Timișoara. Iubitorii muzicii clasice sunt invitați într-o aventură sonoră fascinantă, pornind de la misterele dintre zidurile Castelului Prințului Barbă Albastră, continuând cu acordurile ce reflectă fie calmul, fie agitația mării în Simfonia lui R. Vaughan Williams, eleganța și rafinamentul epocii reflectate de Saint-Saëns și revenind la lumea de poveste din Uvertura „Cenușăreasa” de Rossini. Această fascinantă și complexă călătorie muzicală, ce înglobează patru concerte din luna martie, este disponibilă acum la un preț de neratat – 120 de lei: Povestea 1 –

Sunt o babă comunistă

Teatrul Național Mihai Eminescu Timișoara, Sala Mare

La 30 de ani după căderea lui Ceaușescu încă mai există nostalgici, încă mai există persoane care, în ciuda dificultăților prin care treceau „pe vremuri”, consideră că atunci o duceau mai bine. Comunismul rămâne o perioadă definitorie pentru România. Venit în continuarea cărții lui Dan Lungu, spectacolul SUNT O BABĂ COMUNISTĂ, pus în scenă de Teatrul Național, o aduce pe Emilia Apostoae în noul deceniu. Ea este deja „celebra babă comunistă”, datorită cărții în care apare, și este pusă în ipostaza de a-și apăra convingerile public, la televizor, la o oră de maximă audiență. Căci noua lume a secolului XXI

Giselle, balet în două acte, de Adolphe Charles Adam

Opera Națională Română Timișoara

Libretul: Theophile Gautier şi Jules Henri Saint - Georges Giselle este tragedia unui tinere țărănci, care tânjește după dragoste și dansează cu pasiune în lumea viselor ei. Îndrăgostită de Albert, un tânăr nobil cu o identitate ascunsă, și înșelată în așteptările ei, confruntată cu adevărul, dezvăluit de Hans, tânărul pădurar, care o iubește fără speranță, Giselle își pierde mințile și moare. Se alătură dansatoarelor fantomatice, alaiului de spirite ale tinerelor părăsite de iubiții lor, care îi cuprind în dansul lor fără odihnă, obligându-i să danseze până la moarte, pe cei care le-au înșelat. Dansul este cel care decide soarta fetei,

Amintiri din epoca de școală

Teatrul Național Mihai Eminescu Timișoara, Studio Uțu Strugari

Amintiri din epoca de școală rămâne – dincolo de o incursiune în universul școlar văzut prin ochi de copil, dar analizat cu luciditatea documentaristului de calibru – o fermecătoare poveste despre memorie. Mihaela Michailov lucrează cu memoria într-un fel de familiaritate tandră, imposibil de confundat cu lipsa de rigoare, o familiaritate care devine imediat disponibilă celui care intră în contact cu ea, fie actor, fie regizor, fie – desigur – spectator. Distribuția: Alina Spiridon, Darius Zet Regia artistică: Ion – Ardeal Ieremia Scenografia: Inocențiu Ieremia Sound design: Horea Crișovan Regizor tehnic: Anca Marinca Operator lumini: Costinel Asproiu Operatori sunet: Peter

Absurdinia, după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec

Teatrul Național Mihai Eminescu Timișoara, Studio Uțu Strugari

Absurdinia leagă teatral patru secvențe – deja legate literar și spiritual – de pe traseul „absurdului” românesc având ca punct de plecare „Dă dămult, mai dă dămult”, pseudo-basmul parodic al lui I.L. Caragiale. Cu personajele sale ubu-iești, textul lui Caragiale mi se pare „contemporan” cu „Ubu rex ”, al lui Alfred Jarry, apărut în 1897, la câțiva ani după cel al scriitorului român. Urmuz este grefier și…. precursor al avangardelor secolului al XX-lea – dadaismul, suprarealismul, teatrul absurdului. Unele din textele lui circulau prin cafenele bucureștene încă de prin 1907 – 1908. Eugène Ionesco își va revendica ereditatea literară atât

Premieră: Șefele, de Werner Schwab

Teatrul German de Stat Timișoara

„Șefele” face parte din genul literar Anti-Heimat (anti-patrie). În tradiția stabilită de dramaturgi precum Nestroy si Horváth, Schwab explorează si deconstruiește concepte pe care se bazează statul, precum patriotismul, familia, religia și istoria, prin ochii a două pensionare si a prietenei lor mai tinere. Erna si Grete reflectă la greutățile prin care au trecut in viață și fantezează cum ar trebui sa iși poată permite să își petreacă bătrânețea după o viață întreagă de muncă. Între timp, Mariedl pare să privească adevărul în față, în ciuda filtrului religios prin care privește viata. Prin aceste destine individuale, „Șefele” prezintă modul în

Șefele, de Werner Schwab

Teatrul German de Stat Timișoara

„Șefele” face parte din genul literar Anti-Heimat (anti-patrie). În tradiția stabilită de dramaturgi precum Nestroy si Horváth, Schwab explorează si deconstruiește concepte pe care se bazează statul, precum patriotismul, familia, religia și istoria, prin ochii a două pensionare si a prietenei lor mai tinere. Erna si Grete reflectă la greutățile prin care au trecut in viață și fantezează cum ar trebui sa iși poată permite să își petreacă bătrânețea după o viață întreagă de muncă. Între timp, Mariedl pare să privească adevărul în față, în ciuda filtrului religios prin care privește viata. Prin aceste destine individuale, „Șefele” prezintă modul în

Peter Pan, de Laurențiu Profeta

Opera Națională Română Timișoara

Operă pentru copii Libretul: Eugen Rotaru „Peter Pan” este o operă comică pentru copii compusă de Laurențiu Profeta, cu libretul semnat de Eugen Rotaru. Premiera spectacolului a avut loc în anul 1984 la Opera Comică pentru Copii din București. Compozitorul a creat atât momente muzicale de sine stătătoare, cât și „pagini de atmosferă” care subliniază aparițiile misterioase ale lui Peter Pan sau momentele tensionate dinaintea confruntărilor dintre copii și pirați. Prin această operă, Laurențiu Profeta a reușit să aducă pe scenă farmecul poveștii lui Peter Pan, creând o lucrare accesibilă și captivantă pentru publicul tânăr, dar și pentru cei care

Breaking news, un scenariu de Mihaela Lichiardopol după I. L. Caragiale

Teatrul Național Mihai Eminescu Timișoara, Studio Uțu Strugari

Pentru că anul acesta s-au împlinit 170 de ani de la nașterea marelui scriitor, Teatrul Național din Timișoara încheie anul 2022 cu încă o reverență adusă lui Caragiale, în cadrul programului CelebrART. Astfel, vineri, 20 decembrie, de la ora 19, la Studio UȚU are loc premiera spectacolului BREAKING NEWS, un scenariu semnat de Mihaela Lichiardopol. Regizoarea Teatrului Național a concentrat decupajele din proza lui Caragiale în jurul unui subiect care – la fel ca majoritatea „țintelor” umorului lui Caragiale – nu s-a perimat și nici nu s-a rafinat prea mult în ultimul veac: mass-media. Regizoarea subliniază, în siajul lui Caragiale,