BEGIN:VCALENDAR VERSION:2.0 PRODID:-//24TM.ro - ECPv6.11.2//NONSGML v1.0//EN CALSCALE:GREGORIAN METHOD:PUBLISH X-WR-CALNAME:24TM.ro X-ORIGINAL-URL:https://24tm.infinhost.net X-WR-CALDESC:Events for 24TM.ro REFRESH-INTERVAL;VALUE=DURATION:PT1H X-Robots-Tag:noindex X-PUBLISHED-TTL:PT1H BEGIN:VTIMEZONE TZID:Europe/Helsinki BEGIN:DAYLIGHT TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 TZNAME:EEST DTSTART:20240331T010000 END:DAYLIGHT BEGIN:STANDARD TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 TZNAME:EET DTSTART:20241027T010000 END:STANDARD BEGIN:DAYLIGHT TZOFFSETFROM:+0200 TZOFFSETTO:+0300 TZNAME:EEST DTSTART:20250330T010000 END:DAYLIGHT BEGIN:STANDARD TZOFFSETFROM:+0300 TZOFFSETTO:+0200 TZNAME:EET DTSTART:20251026T010000 END:STANDARD END:VTIMEZONE BEGIN:VEVENT DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250312T190000 DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250312T190000 DTSTAMP:20260413T202625 CREATED:20250220T140226Z LAST-MODIFIED:20250220T140723Z UID:10000020-1741806000-1741806000@24tm.infinhost.net SUMMARY:Absurdinia\, după I.L. Caragiale\, Urmuz\, Tudor Arghezi și Matei Vișniec DESCRIPTION:Absurdinia leagă teatral patru secvențe – deja legate literar și spiritual – de pe traseul „absurdului” românesc având ca punct de plecare „Dă dămult\, mai dă dămult”\, pseudo-basmul parodic al lui I.L. Caragiale. Cu personajele sale ubu-iești\, textul lui Caragiale mi se pare „contemporan” cu „Ubu rex ”\, al lui Alfred Jarry\, apărut în 1897\, la câțiva ani după cel al scriitorului român.\nUrmuz este grefier și…. precursor al avangardelor secolului al XX-lea – dadaismul\, suprarealismul\, teatrul absurdului. Unele din textele lui circulau prin cafenele bucureștene încă de prin 1907 – 1908. Eugène Ionesco își va revendica ereditatea literară atât din Caragiale\, cât și din Urmuz. \nNu întâmplător\, Arghezi este cel care îl va publica pe grefierul Demetru Dem. Demetrescu-Buzău\, și tot el îi va propune pseudonimul Urmuz (și a cincea oară\, după ce fusese refuzat de patru ori de către bizarul grefier). „Neguțătorul de ochelari”\, text publicat în 1931\, îl anunță pe Ionesco\, ale cărui prime poezii sunt publicate în revista lui… Tudor Arghezi\, „Bilete de papagal”.\nSimple coincidențe? Nu cred. \nPe această linie\, Matei Vișniec este un original continuator\, iar nu un calp epigon. Originalitatea lui e cu atât mai remarcabilă\, cu cât ascendența e atât de ilustră. „Sfoara” este un text desprins din „Voci în lumina orbitoare” și ne conectează la problemele identității și la cele ale deprecierii /crizei limbajului.\nSecvențele sunt legate între ele cu mijloacele filmului mut\, făcând din Absurdinia o privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației și al nonsensului\, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii.\nGavriil Pinte \nDistribuția: Andrei Chifu (Alt povestelnic\, Prieten\, Clientul\, Cățelușul\, Peștișorul\, Broscoiul\, Unu)\, Bogdan Spiridon( Un povestelnic\, Prieten\, Opticianul\, Doi)\, Cristian Szekeres (Barlaboi Împărat\, Gayk\, Franz\, Cinci)\, Laura Avarvari(Împărăteasa\, Baragladina\, Prieten\, Patru\, Doamna Fredy)\, Darius Zet (Drăgan\, Stacojiu Împărat\, Urmuz\, Trei)\, Oana Iovița (Prințesa\, Nepoata\, Servitoarea\, Șase) \nRegizor tehnic: Oana Antonovici \nLumini: Grațian Popp \nOperator video: Larisa Aioanei \nSunet: Peter Szabo \nCostumieră: Veronica Gerstenengst \nRecuziter: Karoly Albert \nMachiaj: Denisa Iovan \nCoafură: Lucian Mătieș \nTehnic de scenă: Iosif Toth\, Traian Oneț\, Marius Crăciunesc\, Vasile Bălașa\, Iustin Răgman\, Flavius Bioșa\, David Iov\, Roberto Nica\, Ioan Bârzovan\, Nicolae Lăcătaș\, Dorel Găletan\, Tihomir Uroș\, Paul Frâncu\, Sorin Barnea\, Raul Băcuanu\, Daniel Timiș \nRegia artistică Gavriil Pinte URL:https://24tm.infinhost.net/event/absurdinia-dupa-i-l-caragiale-urmuz-tudor-arghezi-si-matei-visniec/ LOCATION:Teatrul Național Mihai Eminescu Timișoara\, Studio Uțu Strugari CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/TNTM-Absudinia.jpeg END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250309T190000 DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250309T190000 DTSTAMP:20260413T202625 CREATED:20250220T135254Z LAST-MODIFIED:20250220T135254Z UID:10000019-1741546800-1741546800@24tm.infinhost.net SUMMARY:Amintiri din epoca de școală DESCRIPTION:Amintiri din epoca de școală rămâne – dincolo de o incursiune în universul școlar văzut prin ochi de copil\, dar analizat cu luciditatea documentaristului de calibru – o fermecătoare poveste despre memorie. Mihaela Michailov lucrează cu memoria într-un fel de familiaritate tandră\, imposibil de confundat cu lipsa de rigoare\, o familiaritate care devine imediat disponibilă celui care intră în contact cu ea\, fie actor\, fie regizor\, fie – desigur – spectator. \nDistribuția: Alina Spiridon\, Darius Zet \nRegia artistică: Ion – Ardeal Ieremia \nScenografia: Inocențiu Ieremia \nSound design: Horea Crișovan \nRegizor tehnic: Anca Marinca \nOperator lumini: Costinel Asproiu \nOperatori sunet: Peter Szabo \nOperator video: Eugen Obrad \nRecuziter: Alin Tofan \nCostumieră: Veronica Gerstenegst \nTehnic de scenă: Iosif Toth\, Traian Oneț\, Marius Crăciunesc\, Vasile Bălașa\, Iustin Răgman\, Flavius Bioșa\, David Iov\, Roberto Nica\, Ioan Bârzovan\, Nicolae Lăcătaș\, Dorel Găletan\, Tihomir Uroș\, Paul Frâncu\, Sorin Barnea\, Raul Băcuanu\, Daniel Timiș \nDurata spectacolului: 1h 5m URL:https://24tm.infinhost.net/event/amintiri-din-epoca-de-scoala/ LOCATION:Teatrul Național Mihai Eminescu Timișoara\, Studio Uțu Strugari CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/TNTM-Amintiri-din-epoca-de-scoala.jpg END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250309T180000 DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250309T180000 DTSTAMP:20260413T202625 CREATED:20250221T113807Z LAST-MODIFIED:20250221T113831Z UID:10000032-1741543200-1741543200@24tm.infinhost.net SUMMARY:Giselle\, balet în două acte\, de Adolphe Charles Adam DESCRIPTION:Libretul: Theophile Gautier şi Jules Henri Saint – Georges \nGiselle este tragedia unui tinere țărănci\, care tânjește după dragoste și dansează cu pasiune în lumea viselor ei. Îndrăgostită de Albert\, un tânăr nobil cu o identitate ascunsă\, și înșelată în așteptările ei\, confruntată cu adevărul\, dezvăluit de Hans\, tânărul pădurar\, care o iubește fără speranță\, Giselle își pierde mințile și moare. Se alătură dansatoarelor fantomatice\, alaiului de spirite ale tinerelor părăsite de iubiții lor\, care îi cuprind în dansul lor fără odihnă\, obligându-i să danseze până la moarte\, pe cei care le-au înșelat. Dansul este cel care decide soarta fetei\, dar și a tinerilor care își împletesc destinul cu al ei. Giselle încearcă să se opună maleficelor vilis și refuză ordinele crudei regine Myrtha. Nu îl va putea salva pe Hans\, însă va reuși să îl păstreze în viață pe Albert\, printr-un dans al iubirii\, pe care îl prelungește până la momentul răsăritului\, când puterea spiritelor răzbunătoare se stinge. Giselle se întoarce în mormânt\, iar Albert rămâne singur\, într-o lume lipsită de speranță. \nLa începutul secolului al XIX-lea\, lumea baletului era în plină revoluție la Paris\, viziunea asupra ei se schimbase și odată cu ea subiectele\, extrase din tematica literaturii\, a teatrului sau a operei\, mult mai convingător puse în scenă prin noua tehnică de balet\, decât prin discurs sau cântec. O lume dominată de noile idei coregrafice ale marilor reformatori\, Jean Georges Noverre sau Filippo Taglioni\, ultimul\, creator al așa-numitului ballet blanc\, al genului coregrafic cu ființe imateriale și lumi fantastice. O epocă nouă\, romantică\, aceea a balerinei Maria Taglioni\, cea care a dat viață la 12 martie 1832 Silfidei de Jean Schneitzhoeffer\, precum și a Carlottei Grisi\, care un deceniu mai târziu o va însufleți pe Giselle\, va atinge idealul de convergență al căutărilor\, și își va lega pentru totdeauna numele de partitura ei. \nLumea pământeană și cea fantastică\, antagonismul acestora\, influențează concepția coregrafică a celor două acte\, primul\, rustic și robust\, plasat în satul țărănesc\, al doilea\, un balet alb\, al spiritelor aerului\, pădurii și apei\, în care tehnica clasică și figurațiile geometrice acaparează privirile. Scena devine martora splendidei confruntări dintre cele două lumi\, aceea senzuală și plină de culoare a dansului de caracter și cea sumbră și melancolică a clasicismului alb\, un paralelism impecabil sugerat prin dramaturgia cromatică a spectacolului. \nCu motivul iubirii de neatins în lumea reală și crearea unei contra-lumi supranaturale\, cu tematica alegerii libere\, a mezalianței și eșecul acestora în ordinea socială a satului țărănesc\, cu o apropiere pe un tărâm fantastic\, pentru o scurtă perioadă de timp\, sub semnul morții\, a tinerilor îndrăgostiți\, Giselle devine una dintre cele mai longevive partituri din istoria spectacolelor de balet. \nConcepută inițial de Jean Coralli\, cel care și-a impus amprenta asupra actului I\, coregrafia a fost completată de aceea a lui Jules Perrot\, care a adaptat personajul principal abilităților extraordinare ale Carlottei Grisi. Giselle va rămâne în repertoriul Operei din Paris până în 1868\, își multiplică succesul în orașele Europei și ale Americii de Nord\, însă se va impune prin versiunea creată în 1884 de Marius Petipa\, pentru Baletul Imperial din Sankt Petersburg și balerina Maria Gorchenkova. În revizuirile finale ale lui Petipa\, Giselle va recuceri scena pariziană în anul 1910\, un triumf datorat Baletelor Ruse\, precum și uneia dintre cele mai mari balerine ale lumii\, Anna Pavlova. \nElogiat pentru frumusețea muzicii și a dansului\, pentru complexitatea tehnică și abilitatea dramatică a rolului principal feminin\, Giselle rămâne un etalon al baletului romantic\, o poveste universală despre iubire și trădare\, despre remușcare și iertare. \nConducerea muzicală: CIPRIAN TEODORAȘCU (invitat) \nRegia și coregrafia: OVIDIU MATEI IANCU (după coregrafia clasică a lui Marius Petipa) \nAsistenți coregrafie: ALIN RADU\, MANUELA ARDELEAN \nScenografia: ADRIANA URMUZESCU (invitată) \nMaeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU \nGiselle CARLA DUKAI \nAlbert ANTONIN FARAUT \nHans GUSTAVO FERREIRA (debut) \nWilfried SERGIU ANGHEL \nContele DARIUS AGRIMA \nBatilda RAISA KADAR \nMama MIRABELA ZONAI \nPas de deux CODRUȚA BĂLAN\, YUKI SHIMAOKA \nMyrtha CHISAKO OTA \nMonna ANDREEA MIREA \nZulma CRISTINA MÎRZA (debut) \nPatru prietene: CRISTINA MÎRZA\, SAYUKI TOTSUKA\, HANA OKUDAIRA\, ANDREEA MIREA \nOrchestra și ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române din Timişoara în colaborare cu elevii Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara\, Secţia Coregrafie „Ştefan Gheorghe” \nRegia tehnică: HELLEN GANSER \nSpectacolul are o pauză. \nVârsta recomandată: 5+ \nSpectacolul conține efecte stroboscopice și nu este recomandat persoanelor cu fotosensibilitate! \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat. URL:https://24tm.infinhost.net/event/giselle-balet-in-doua-actex-de-adolphe-charles-adam/ LOCATION:Opera Națională Română Timișoara CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/ORT-Giselle.jpeg END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250308T190000 DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250308T190000 DTSTAMP:20260413T202625 CREATED:20250220T134627Z LAST-MODIFIED:20250220T134627Z UID:10000018-1741460400-1741460400@24tm.infinhost.net SUMMARY:Sunt o babă comunistă DESCRIPTION:La 30 de ani după căderea lui Ceaușescu încă mai există nostalgici\, încă mai există persoane care\, în ciuda dificultăților prin care treceau „pe vremuri”\, consideră că atunci o duceau mai bine. Comunismul rămâne o perioadă definitorie pentru România. \nVenit în continuarea cărții lui Dan Lungu\, spectacolul SUNT O BABĂ COMUNISTĂ\, pus în scenă de Teatrul Național\, o aduce pe Emilia Apostoae în noul deceniu. Ea este deja „celebra babă comunistă”\, datorită cărții în care apare\, și este pusă în ipostaza de a-și apăra convingerile public\, la televizor\, la o oră de maximă audiență. Căci noua lume a secolului XXI se întâmplă în fața televizorului. O emisiune în căutare de senzațional\, „Cineva Cândva”\, nu are\, însă\, nici cea mai mică intenție de a argumenta perspectiva Emiliei\, ci caută să ofere circ publicului. \nDistribuția: Claudia Ieremia (Emilia Apostoae)\, Ion Rizea (Țucu)\, Matei Chioariu (Regizorul de platou)\, Iuliana Crăescu (Alice)\, Roberta Popa Ionescu (Prezentatoarea)\, Cătălin Ursu (Povestitorul de bancuri)\, Ana Maria Cojocaru (Doamna Rozalia)\, Doru Iosif (Securistul / Călugărul Dorofte)\, Alecu Reus (Cameraman 2)\, Cristian Szekeres (Cameraman 1/Cetățeanul revoltat)\, Romeo Ioan (Soțul lui Alice)\, Ionuț Iova\, Raul Lăzărescu\, Darius Zet și Marin Lupanciuc (Baletul emisiunii) \nScenariu: Călin Ciobotari\nScenografia: Inocențiu Ieremia\nCoregrafia: Victoria Bucun\nVideo design: Andrei Cozlac\nSound design: Sebastian Hamburger \nRegia artistică: Antonella Cornici \nRegizor tehnic: Judit Reinhardt \nOperator lumini: Gerhard Crăciun \nVideo: Eugen Obrad \nOperator sunet: Claudiu Surmei \nLavaliere: Peter Szabo \nCostume: Veronica Gerstenengst\, Felicia Puiu \nRecuzită: Alin Tofan \nMachiaj: Denisa Iovan \nCoafură: Daniela Genig\, Lucian Mătieș \nTehnic de scenă: Iosif Toth\, Traian Oneț\, Marius Crăciunesc\, Vasile Bălașa\, Iustin Răgman\, Flavius Bioșa\, David Iov\, Roberto Nica\, Ioan Bârzovan\, Nicolae Lăcătaș\, Dorel Găletan\, Tihomir Uroș\, Paul Frâncu\, Sorin Barnea\, Raul Băcuanu\, Daniel Timiș \nDurata spectacolului: 1h45 URL:https://24tm.infinhost.net/event/sunt-o-baba-comunista/ LOCATION:Teatrul Național Mihai Eminescu Timișoara\, Sala Mare CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/png:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/TNTM-Sunt-o-baba-comunista.png END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250307T190000 DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250307T190000 DTSTAMP:20260413T202625 CREATED:20250227T204656Z LAST-MODIFIED:20250227T205301Z UID:10000046-1741374000-1741374000@24tm.infinhost.net SUMMARY:În spatele ușilor castelului DESCRIPTION:Martie la Filarmonică: Patru povești sonore \nUn pachet special pentru melomani \nPrimăvara aceasta\, poveștile prind viață la Filarmonica Timișoara. Iubitorii muzicii clasice sunt invitați într-o aventură sonoră fascinantă\, pornind de la misterele dintre zidurile Castelului Prințului Barbă Albastră\, continuând cu acordurile ce reflectă fie calmul\, fie agitația mării în Simfonia lui R. Vaughan Williams\, eleganța și rafinamentul epocii reflectate de Saint-Saëns și revenind la lumea de poveste din Uvertura „Cenușăreasa” de Rossini. \nAceastă fascinantă și complexă călătorie muzicală\, ce înglobează patru concerte din luna martie\, este disponibilă acum la un preț de neratat – 120 de lei: \n Povestea 1 – În spatele ușilor castelului \n7 martie 2025\, ora 19:00 | Sala Capitol \nDirijor: Gabriel Bebeșelea \nSolisti: Atala Schöck (mezzosoprană)\, István Kovács (bariton) \nÎn program: B. Bartók – Castelul Prințului Barbă Albastră \nCălătoria începe într-un castel misterios\, plin de secrete. Legenda lui Barbă Albastră prinde viață într-un decor muzical hipnotizant\, unde fiecare ușă deschisă este nouă dezvăluire. Muzica lui Bartók construiește un labirint de emoții\, iar naratorul ne va ghida prin această poveste întunecată. Trecem împreună pragul necunoscutului. \n Povestea 2 – Pe valurile unei simfonii \n14 martie 2025\, ora 19:00 | Sala Capitol \nDirijor: Rumon Gamba \nSoliști: Selina Ott (trompetă)\, Mihaela Marcu (soprană)\, Bogdan Baciu (bariton) \nÎn program: H. Tomasi – Concertul pentru trompetă și orchestră în do major \nR. V. Williams – Simfonia nr. 1\, „A Sea Symphony” \nConcertul începe cu strălucirea și virtuozitatea trompetei\, într-o lucrare plină de energie și rafinament semnată de Henri Tomasi. Apoi\, ridicăm ancora și pornim în larg\, într-o aventură muzicală ce spune povestea mării. Sunetele orchestrei devin când furtuni\, când adieri de vânt\, iar corul redă spiritul marinarilor și chemarea infinită a oceanului. Închidem ochii și ne lăsăm purtați de valurile muzicii. \n Povestea 3 – Eleganță și rafinament sonor \n21 martie 2025\, ora 19:00 | Sala Capitol \nDirijor: Radu Popa \nSolist: Florin Iliescu – vioară \nÎn program: H. Wieniawski – Poloneza de concert pentru vioară și orchestră\, op. 4 \nC. Saint-Saëns/E. Ysaye – Caprice d’après l’étude en forme de valse \nL. van Beethoven – Simfonia nr. 4\, în si bemol major\, op. 60 \nBine ați venit într-o epocă a balurilor elegante\, unde domnii și doamnele dansează sub candelabre strălucitoare\, iar virtuozitatea muzicală învăluie încăperea. Suntem în inima Europei\, într-o lume în care fiecare notă este o declarație de stil. Vioara lui Florin Iliescu ne poartă prin rafinamentul Parisului și Vienei\, într-un concert plin de strălucire și noblețe. Finalul acestei povești este marcat de Beethoven printr-o simfonie veselă și plină de viață. \n Povestea 4 – Din lumea fermecată \n28 martie 2025 | Sala Capitol \nDirijor: Keuntae Park \nSolistă: Sophie Dervaux – fagot \nÎn program: G. Rossini – Uvertura „Cenușăreasa” \nG. Rossini – Concertul pentru fagot și orchestră în fa major\, WoO 23 \nG. Bizet – Simfonia „Roma” \nÎn ultima noastră oprire\, ne întoarcem în lumea fermecată. De la povestea emoționantă a Cenușăresei redată în uvertura lui Rossini până la atmosfera de pe străzile vibrante ale Romei din simfonia lui Bizet. Completăm tabloul de poveste alături de Sophie Dervaux\, care aduceîn prm plan eleganța fagotului. \nCampania este valabilă până în 7 martie 2025\, în limita locurilor disponibile. \nBiletele pot fi achiziționate de pe site-ul Filarmonicii Banatul Timișoara\, de la casierie și de pe myticket.ro: https://shorturl.at/z3GcP \nLocurile alese vor fi rezervate automat pentru toate cele patru concerte. \nÎn plus\, la finalul campaniei\, toți cei care achiziționează acest pachet special vor primi programe de sală semnate de dirijorii celor patru concerte – o amintire de preț din această călătorie muzicală. URL:https://24tm.infinhost.net/event/in-spatele-usilor-castelului/ LOCATION:Sala Capitol CATEGORIES:General END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250307T190000 DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250307T190000 DTSTAMP:20260413T202625 CREATED:20250221T111023Z LAST-MODIFIED:20250221T111023Z UID:10000031-1741374000-1741374000@24tm.infinhost.net SUMMARY:Țara Surâsului\, de Franz Lehár DESCRIPTION:Operetă în două acte\nLibretul: Ludwig Herzer\, Fritz Löhner \nLa 9 februarie 1923\, Franz Lehár și libretistul său\, Victor Léon\, au prezentat la Theater an der Wien\, opereta „Tunica galbenă”\, o poveste de dragoste imposibilă\, lipsită de happy-end\, dintre o contesă austriacă și un prinț chinez. A fost urmată de „Clo-Clo” (1924)\, apoi de o serie de spectacole pentru publicul din Berlin – „Paganini” (1925)\, „Le Tzarevitch” (1928) și „Frédérique” (1928) -\, ale căror partituri principale masculine vizau profilul vocal al celui mai în vogă tenor al timpului\, Richard Tauber. \nÎn 1929\, Lehár revine asupra temei exotice din „Tunica galbenă”\, le încredințează libretul lui Ludwig Herzer și Fritz Löhner-Beda și continuă astfel seria „operetelor Tauber” cu „Țara Surâsului”\, o partitură prin care a revoluționat genul de operetă\, stabilindu-și influența asupra creațiilor lui Leo Fall\, Emmerich Kálmán\, Robert Stolz și a omologilor lor francezi și americani. \nÎn rolul principal al „Țării Surâsului”\, Prințul Sou-Chong\, Tauber a triumfat la Viena\, la 19 octombrie 1929\, la Berlin\, în 1936\, și a continuat cu o serie de 438 de reprezentații\, înainte de a cuceri Londra\, New-Yorkul și Parisul. \nÎn „Țara Surâsului”\, Lehár continuă seria subiectelor de inspirație orientală\, atât de apreciate de creatorii timpului – Mikado (Arthur Sullivan)\, Iris (Pietro Mascagni)\, Madame Buterfly și Turandot (Giacomo Puccini) – împărtășind mai ales cu acesta din urmă o adevărată pasiune pentru China\, pentru istoria\, civilizația și cultura ei. (Puccini a asistat la o reprezentație a „Tunicii galbene” la Viena\, în 1923\, și i-a trimis lui Lehár schițele primului act din Turandot. La rândul său\, Lehár a asistat la premiera postumă a operei prietenului său\, cu doi ani înainte de „Țara Surâsului”.) \nLisa\, excentrică fiică a contelui Lichtenfels este curtată cu ardoare de ofițerul Gustav von Pottensstein\, însă gândurile ei se îndreaptă către ambasadorul chinez la Viena\, prințul Sou-Chong. Învățat de la o vârstă fragedă să își reprime dorințele și impulsurile\, mereu ascuns în spatele unui surâs oriental autentic\, acesta cedează încurajărilor ei și îi mărturisește la rândul său\, că o iubește. \nÎncepută la Viena\, în anul 1912\, povestea de dragoste continuă în China Imperială. Lisa devine soția lui Sou-Chong și locuiește în palatul acestuia din Pekin. În noua sa poziție de prim-ministru\, Sou-Chong nu este însă altceva decât un supus al statului\, înrădăcinat în ceremonial și în gândirea ierarhică\, iar Lisa se confruntă cu realitatea unei alte culturi\, la care este incapabilă să se adapteze. Tradiția îi pretinde lui Sou-Chong să se căsătorească cu patru prințese manciuriene\, care îi sunt destinate\, un protocol care alterează rapid și iremediabil sentimentele lor. Iar când prințul își afirmă drepturile orientale față de ea\, Lisa se simte prizoniera lui și se hotărește să-l părăsească. Îi vor fi alături Mi\, sora prințului Sou Chong\, și Gustav von Pottenstein\, care din dragoste pentru Lisa\, a urmat-o la Pekin\, ca atașat militar. Trist\, sub masca unui surâs ca de sfinx\, Sou-Chong îi oferă Lisei libertatea. „Uită-te la fața mea\, nu plâng”\, o atenționează Sou-Chong pe Mi\, subliniind esențialul unei culturi\, în care viața se supune tradiției și ritualurilor\, iar obiceiul\, trebuie respectat. „Continuați să zâmbiți\, rămâneți mereu veseli”\, cântă prințul Sou-Chong în introducerea operetei „Țara Surâsului”! Un îndemn care străbate partitura\, de la începutul până la sfârșitul ei… \nFinalul resemnat și dramaturgia bazată pe logica renunțării au contribuit semnificativ la succesul acestei operete\, pentru a cărei notă melancolică Lehár se justifică în Neue Wiener Journal (1929): „Starea de spirit a publicului de astăzi face posibilă emanciparea operetei\, a ei însăși\, de plăsmuirea finalului fericit. Compozitorul poate trece de la operetă la operă și nu mai trebuie să se teamă de o expresie muzicală complexă.” Cu gândul la opera secolului în care a trăit\, pe care a adorat-o de-a lungul întregii sale vieți\, Lehár și-a caracterizat partitura ca pe o „operetă romantică în trei acte”. Iar apropierea ei de opera-comică\, precum și anvergura simfonică a orchestrației sale\, în care se simte spiritul lui Giacomo Puccini\, Richard Strauss\, Richard Wagner\, Claude Debussy sau chiar al lui Gustav Mahler\, sunt evidente. \nIncompatibilitatea dintre culturi și ideologii îi oferă lui Lehár material suficient pentru o abordare plină de diplomație a resurselor sonore\, bagajului lexical tradițional al actului I\, opunându-i în celelalte două acte\, un material muzical cu inserții orientale. \nCa peisajist și colorist\, Lehár ilustrează la fel de clar Viena și Pekinul\, interioarele sau împrejurimile lor\, își apropie partitura de structura unei piese de teatru și focalizează întreaga atenție asupra unei melodii centrale\, cu alură de șlagăr\, pe care o dedică vocii de tenor. „Dein ist mein ganzes Herz ” („Tu ești iubirea mea”)\, va fi însoțită și de alte arii și duete pătimașe și temperamentale\, componente ale unei muzici care descrie cu profundă onestitate dorințele\, visele\, utopiile\, iar în finalul ei\, abandonul\, renunțarea\, resemnarea celor care i-au făcut atât de credibilă povestea… \nConducerea muzicală: SZABOLCS HERMANN \nRegia artistică: MARINA EMANDI TIRON \nScenografia: GETA MEDINSKI \nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU \nMaestru de cor: LAURA MARE \nCoregrafia: CARMEN COJOCARU \nMaeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nPrințul Sou Chong CRISTIAN BĂLĂȘESCU \nContele Ferdinand Lichtenfels LEONARD IVAN \nLisa NARCISA BRUMAR \nContele Gustav von Pottenstein DARIUS GRUIȚĂ \nMi CRISTINA VLAICU \nTschang GELU DOBREA \nEcbathana MIRCEA DAN PETCU \nGeneralul MIHAI PRELIPCIAN \nDoamna Hardegg DIANA CHIRILĂ \nTashi MUGUREL CHIRILĂ \nUn valet OCTAVIAN LUȘCĂ \nFini ANA MARIA STĂNOIA \nVali DAIANA VINARS \nToni GEORGIANA NECȘA \nSoliştii baletului: ANDREEA MIREA\, ANTONIN FARAUT \nCorul\, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara \nRegia tehnică: Hellen GANSER \nPregătirea muzicală: Angela BALICI\, Rareş PĂLTINEANU\, Leonard BONEA\, Irina BELEA \nSufleur: Eugenia GYURIS \nSpectacol interpretat în limba română \nSpectacolul are o pauză \nVârsta recomandată: 6+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat. URL:https://24tm.infinhost.net/event/tara-surasului-de-franz-lehar/ LOCATION:Opera Națională Română Timișoara CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/ORT-Tara-surasului.jpg END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250306T190000 DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250306T190000 DTSTAMP:20260413T202625 CREATED:20250220T133941Z LAST-MODIFIED:20250220T133941Z UID:10000017-1741287600-1741287600@24tm.infinhost.net SUMMARY:O scrisoare pierdută\, de I.L. Caragiale DESCRIPTION:Actuală și azi\, O SCRISOARE PIERDUTĂ\, comedie de moravuri sociale și politice\, cum a fost ea numită de critici\, a fost scrisă Ion Luca Caragiale în anul 1884. \nCampanie electorală undeva\, în provincie. Avocatul Nae Caţavencu vrea să fie ales cu orice chip\, drept pentru care nu se sfieşte să îl şantajeze pe Tipătescu\, tânărul prefect al judeţului\, cu scrisoarea de amor pierdută de iubita lui\, Zoe Trahanache\, soţia şefului local al partidului\, „prezident în numeroase comitete şi comiţii”. Zoe se foloseşte de toate argumentele să îşi convingă iubitul şi soţul să cedeze şantajului şi\, deşi izbuteşte\, politica „de la centru” impune un necunoscut: Agamemnon Dandanache. \nÎntre timp\, versatul Trahanache nu stă degeaba\, balanţa se înclină în sens invers\, şantajistul devine şantajat\, şedinţa de numire oficială a candidatului se încheie cu o bătaie organizată de poliţistul Pristanda în înţelegere cu „şeful”\, iar Caţavencu îşi pierde pălăria în care ascunsese scrisoarea buclucaşă care\, cu inocentul ajutor al Cetăţeanului turmentat\, ajunge din nou în posesia frumoasei şi necugetatei Zoe. \nDistributia: Matei Chioariu (Ștefan Tipătescu)\, Doru Iosif (Agamemnon Dandanache)\, Romeo Ioan (Zaharia Trahanache)\, Cătălin Ursu (Iordache Brânzovenescu)\, Ion Rizea (Nae Cațavencu)\, Adrian Jivan (Cetățeanul turmentat)\, Bogdan Spiridon (Ghiță Pristanda)\, Andrei Zgăbaia (Popescu)\, Ionuţ Iova (Ionescu)\, Andrei Chifu (Tache Farfuridi) și Claudia Ieremia (Zoe Trahanache) \nSpaţiu scenografic: Zsolt Fehervári \nCostume: Alina Lăţan \nMuzica: Cári Tibor \nLight design: Lucian Moga \nRegia artistică: Ada Lupu Hausvater \nRegizor tehnic: Judit Reinhardt\, Cristian Stana \nLumini: Gerhard Crăciun \nOperator sunet: Peter Szabo\, Judit Reinhardt\, Eugen Obrad \nCostumiere: Carla Pora-Stiassny\, Veronica Gerstenegst\, Felicia Puiu \nRecuzită: Alin Tofan\, Károly Albert \nMachiaj: Andra Diac\, Denisa Iovan \nCoafură: Daniela Genig\, Lucian Mătieș \nTehnic de scenă: Marius Crăciunesc\, Iosif Toth\, Traian Oneț\, Iustin Răgman\, Vasile Bălașa\, Flavius Bioșa\, Ionel Teodorescu\, Ioan Bârzovan\, Nicolae Lăcătaș\, Dorel Găletan \nDurata spectacolului: 2h45 URL:https://24tm.infinhost.net/event/o-scrisoare-pierduta-de-i-l-caragiale/ LOCATION:Teatrul Național Mihai Eminescu Timișoara\, Sala Mare CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/TNTM-O-scrisoare-pierduta.jpg END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250306T180000 DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250306T180000 DTSTAMP:20260413T202625 CREATED:20250216T194124Z LAST-MODIFIED:20250216T194256Z UID:10000006-1741284000-1741284000@24tm.infinhost.net SUMMARY:Festivalul-concurs Gelu Stan 2025 DESCRIPTION:Șaptesprezece  tineri frumoși și cu drag de folclor\, participanți la preselecția Festivalului–Concurs Gelu Stan 2025\, și-au cucerit un loc pe scena finaliștilor. Cântecele lor\, talentul\, pasiunea pentru folclorul autentic și ambiția artistică alcătuiesc o lume care reconstituie o ”hartă” etnofolclorică vie și captivantă.  Gala festivalului se va desfășura în 6 martie\, în urbea natală a ilustrului muzicolog omagiat. \nLugojul găzduiește cea de-a VII-a ediție a Festivalului – Concurs „Gelu Stan”\,  eveniment artistic de anvergură\, dedicat omagierii dirijorului\, profesorului și muzicologului Gelu Stan. Personalitatea sa remarcabilă și impactul său asupra zecilor de generații de soliști sunt un adevărat exemplu de inspirație\, iar îndrumările sale au contribuit semnificativ la promovarea culturii tradiționale timișene. Născut în Lugoj\, Gelu Stan a urmat cursurile primare în orașul natal și a absolvit\, în 1965\, Institutul Pedagogic din Timișoara\, iar în 1972\, studiile muzicale la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București. În decursul a 20 de ani\, a fost dirijor al Ansamblului Profesionist Banatul\, obținând de cinci ori premiul I la nivel național ca dirijor profesionist. Începând din 1990\, a realizat emisiuni la Radio Timișoara și a coordonat Secția Muzicală între 1990 și 2000. A fost președinte al juriilor la numeroase festivaluri folclorice și a fost distins\, în 2008\, de  Consiliului Județean Timiș\,  cu premiul ProCultura – Timisiensis\, pentru promovarea artei și culturii timișene. \nCompetiția muzicală care poartă numele marelui muzicolog bănățean atrage în fiecare an soliști talentați\, ambițioși și pasionați din toată țara. Cei 17 tineri finaliști ai  Festivalului Concurs Gelu Stan în acest an sunt:  Geo Ionuț Filip (16 ani\, Maramureș )\, Denisa Cecilia Prunian (17 ani\, Sălaj)\, Camelia Tămaș (20 ani\, Valea Someșului Mic)\, Simina Popescu (19 ani\, Gorj)\, Alexandra Pițu (18 ani\, Giurgiu\, zona  Vlașca)\, Maria Șaptebani (15 ani\, reprezentatând zona Mehedinți )\, Sara Ștefania Avasîicii (15 ani\, Moldova )\, Teodora Negrea (18 ani\, Bucovina)\, Oana Ștefania Berdie (20 ani\, Bihor )\, Daria Costea (18 ani \,Valea Târnavelor )\,  Denisa Elena Pîrvu (19 ani\, Muscel )\, David Crișan (16 ani\, Banatul de Câmpie)\, Denisa Gavriluț 1(8 ani\, Banatul de Munte)\, Alexandru Brundean (19 ani\, Banatul de Munte)\, Ana Maria Moldovan (15 ani\, Banatul de Câmpie )\,  Ana Gabriela Coțe (15 ani\, Banatul de Câmpie)\, Sorin Cheva (19 ani\, Banatul de Munte). \nConcursul\, festivitatea de decernare a premiilor și spectacolul de gală al laureaților vor avea loc în 6 martie 2025\, de la ora 18:00\, la Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu” din Lugoj. Acompaniamentul este asigurat de Orchestra Ansamblului Profesionist Banatul\, dirijată de Sebastian Roșca. Spectacolul  va fi prezentat de Iuliana Tudor. Coregrafia poartă semnătura maeștrilor Brândușa și Nicolae Stănescu\, precum și a instructorului de dansuri Denis Chira.  Invitați în recital  vor fi foarte îndrăgiții soliști Petrică Miulescu Irimică\, Ciprian Roman\, Robert Târnăveanu\, Dumitru Stoicănescu și Vlad Lință\, laureatul ediției 2024. \nSe vor acorda următoarele premii în bani: Marele Premiu – 4000 lei\, Premiul I – 3000 lei\, Premiul II –  2000 lei\, Premiul III – 1500 lei\, 3 Premii speciale în valoare de 800 lei\, Premiul Radio Timișoara și Premiul Tinereții acordat de familia maestrului Gelu Stan.  Invitațiile vor fi diponibile la casieria Casei de Cultură  ”Traian Grozăvescu”\, Splaiul Coriolan Brediceanu\, nr.5 din Lugoj\, începând cu data de 24 februarie 2025 \nEvenimentul se desfășoară cu susținerea financiară a Consiliului Județean Timiș. \nFestivalul – Concurs Gelu Stan\, ediția a VII-a\, 2025 este organizat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș\, coordonat de profesor Liliana Laichici\, manager. URL:https://24tm.infinhost.net/event/festivalul-concurs-gelu-stan-2025/ LOCATION:Teatrul Municipal Traian Grozăvescu Lugoj CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/Festival-Concurs-Gelu-Stan.jpg END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250305T190000 DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250305T190000 DTSTAMP:20260413T202625 CREATED:20250221T110514Z LAST-MODIFIED:20250221T110827Z UID:10000030-1741201200-1741201200@24tm.infinhost.net SUMMARY:Otello\, de Giuseppe Verdi DESCRIPTION:Operă în patru acte\nLibretul: Arrigo Boito \nÎntors victorios dintr-o bătălie pe mare\, Otello devine victima ofițerului său\, Iago\, dornic să se răzbune pentru refuzul de a fi promovat la rangul militar pe care îl râvnea. Profitând de încredea lui Otello\, reușește să îl convingă că soția lui\, Desdemona\, îl înșeală cu capitanul Cassio\, inventând dovada vinovăției ei și hrănind apoi orgoliul și neîncrederea maurului prin indicii tulburătoare. Ura și ambiția îl fac pe Iago să persevereze în planurile lui\, Otello este copleșit de gelozie\, o insultă și disprețuieste public pe Desdemona\, și în ciuda protestelor și a rugăminților ei\, o ucide. Descoperă apoi teribilul adevăr și cuprins de remușcări\, își ia viața. \nO unitate de timp (evenimente istorice de la sfârșitul secolului al XVI-lea\, din perioada luptelor pentru putere ale Republicii de la Veneția cu Imperiul otoman) și de loc (insula Cipru)\, dezvăluie preocuparea pentru rigoare și echilibru\, pe care Boito le cultivă într-un mod credibil și eficient. \nEliminând aproape integral actul I al piesei de teatru\, Verdi și Boito își încep versiunea cu prima scenă a actului II\, omițând primul act din Veneția\, în care Otello și Desdemona se căsătoresc\, iar Dogele și consiliul său îl desemnează pe Otello să conducă marea lor expediție împotriva otomanilor. Reduc cu abilitate originalul și intriga la liniile de bază\, limitează numărul personajelor și al scenelor\, obținând o densitate pe care o subliniază apoi prin renunțarea la decupajele tradiționale. În mod neobișnuit\, „Otello” nu începe cu un preludiu\, uvertură sau introducere. Iar din punct de vedere structural\, vechile contururi ale operei cedează în favoarea unor forme scenice de mare anvergură\, care se întind pe acte întregi. Parlando-ul din „La Traviata”\, tehnica motivelor din „Simon Boccanegra”\, precum și tratamentul timbral orchestral din „Aida” sunt sintetizate aici într-o unitate muzical-dramatică\, care permite numai câteodată numerelor închise să se întrevadă în continuitatea fluxului sonor. \nConducerea muzicală: MIHNEA IGNAT\nRegia: CARMEN DOBRESCU\nAdaptarea regizorală: CLAUDIA MACHEDON\nScenografia: GRIGORE GORDUZ\nAdaptarea scenografică: GETA MEDINSCHI\nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU\nMaestru de cor: LAURA MARE \nVideo: IOSIF ROZEMBERG \nOtello TEODOR ILINCĂI\nJago ȘERBAN VASILE\nDesdemona LĂCRIMIOARA CRISTESCU\nCassio COSMIN IFRIM\nLodovico GELU DOBREA\nEmilia GABRIELA TOADER\nMontano MARIUS GOȘA\nRoderigo MARIUS ZAHARIA\nUn araldo MIHAI PRELIPCIAN \nCorul și orchestra Operei Naţionale Române Timişoara. \nRegia tehnică: LUCIAN BORU\nPregătirea muzicală: ANGELA BALICI\, RAREȘ PĂLTINEANU\, LEONARD BONEA\nSufleur: EUGENIA GYURIS \nSpectacol cântat în limba italiană şi titrat în limbile română și engleză \nSpectacolul are două pauze \nVârsta recomandată: 10+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat. URL:https://24tm.infinhost.net/event/otello-de-giuseppe-verdi/ LOCATION:Opera Națională Română Timișoara CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/ORT-Otello.jpg END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250305T190000 DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250305T190000 DTSTAMP:20260413T202625 CREATED:20250220T132738Z LAST-MODIFIED:20250220T132839Z UID:10000016-1741201200-1741201200@24tm.infinhost.net SUMMARY:Aeroport\, de Ștefan Caraman DESCRIPTION:El\, un scriitor blazat\, cu o istorie de iubiri mai mult sau mai puţin patetice\, mai mult sau mai puţin puse sub semnul alienării\, captiv de bunăvoie într-o căsnicie în care relaţia de bază este ura civilizată. Ea\, tînără\, inteligentă\, sclipitoare\, dar\, în egală măsură\, nesigură\, prinsă într-o relaţie inconfortabilă\, victimă a propriilor alegeri.Textul lui Ştefan Caraman surprinde un instantaneu oricînd posibil. Doi străini – un bărbat şi o femeie – într-un moment de tranzit\, la propriu\, intră\, aproape întîmplător\, unul în viaţa celuilalt. Aerul pseudo-autobiografic al textului face ca strategiile de atracţie şi respingere ale celor doi să devină din ce în ce mai palpitante. Interferenţa meteorică a existenţelor acestora devine o oglindă care\, deformînd\, spune adevărul şi care\, cine ştie\, poate însemna o poartă spre un alt drum\, spre o altă viaţă. Sau nu. \n\nDistribuția: Alina Ilea (Sorana)\, Romeo Ioan (Rudi) \n\nDecoruri: Mihai Păcurar\nCostume: Dorothea Iordănescu\nVideo: Wonderboy \nRegia artistică: Ion-Ardeal Ieremia \n\nRegia tehnică: Cristian Stana \nSufleor: Judit Reinhardt \nLumini: Costinel Asproiu \nSonorizare: Peter Szabo \nVideo: Eugen Obrad \nRecuziter: Alin Tofan \nCostumieră: Veronica Gerstenegst \nMachiaj: Andra Diac \nCoafură: Ramona Bologa \nTehnic de scenă: Marius Crăciunesc\, Iosif Toth\, Traian Oneț\, Vasile Bălașa\, Iustin Răgman\, Flavius Bioșa\, Mihaly Pongracz\, Ionel Teodorescu \nDurata spectacolului: 1h 40 URL:https://24tm.infinhost.net/event/aeroport-de-stefan-caraman/ LOCATION:Teatrul Național Mihai Eminescu Timișoara\, Studio Uțu Strugari CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/TNTM-Aeroport.jpg END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250304T190000 DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250304T190000 DTSTAMP:20260413T202625 CREATED:20250220T132111Z LAST-MODIFIED:20250220T132252Z UID:10000015-1741114800-1741114800@24tm.infinhost.net SUMMARY:Romanian Psycho DESCRIPTION:Am găsit undeva acest citat filozofic: „Viața ar fi mult mai simplă dacă binele și răul ar fi concepții fixe și absolute\, însă deseori ne ciocnim de faptul că ceea ce pare a fi bine\, în anumite circumstanțe este complet invers”. Mi se pare o caracterizare foarte potrivită pentru povestea de față.\nFlorin Piersic jr \nFlorin Piersic jr\, se întoarce la tripla ipostază de dramaturg\, regizor și interpret în comedia Romanian Psycho. Îndrăgitul actor al Teatrului Național construiește\, cu inteligența\, cu umorul și cu verva care îi sunt proprii\, ceea ce se numește științific „safe space”\, spațiul de siguranță al cărui destinatar este personajul necunoscut care poate lua chipul fiecărui spectator în parte. \nTextul\, regia artistică și interpretarea Florin Piersic jr \nScenografia Tudor Prodan \nRegizor tehnic: Cristian Stana \nLumini: Gerhardt Crăciun \nSunet: Claudiu Surmei \nCostume: Carla Pora Stiassny \nRecuzită: Mariana Doboșan\, Diana Itul \nTehnic de scenă: Marius Crăciunesc\, Iosif Toth\, Traian Oneț\, Iustin Răgman\, Vasile Bălașa\, Flavius Bioșa\, Ioan Bârzovan\, Nicolae Lăcătaș\, Costel Găletan\, David Iov\, Tihomir Uroș\, Roberto Nica\, Sorin Barnea \nDurata spectacolului: 1h50 (fără pauză) URL:https://24tm.infinhost.net/event/romanian-psycho/ LOCATION:Teatrul Național Mihai Eminescu Timișoara\, Sala Mare CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/TNTM-romanian-psycho.jpg END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250304T103000 DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250304T111000 DTSTAMP:20260413T202625 CREATED:20250227T001515Z LAST-MODIFIED:20250227T001515Z UID:10000041-1741084200-1741086600@24tm.infinhost.net SUMMARY:Bisous bébé: atelier de joacă\, muzică și explorare senzorială cu zâna Anabella DESCRIPTION:Un atelier pentru bebeluși (10-24 luni) și părinți\, în care sunt folosite sunete\, cântece în limba franceză precum și exerciții de motricitate pentru a-i ajuta pe copii să se familiarizeze cu sunetele și melodicitatea limbii franceze. \nCÂND? Marți\, 4 martie\, între orele 10:30-11:10 \nINSCRIERI: până în 3 martie\, în limita locurilor disponibile \nUNDE? Ludoteca Institutului Francez \nTARIFE: \n40 RON\, tarif întreg\n35 RON\, tarif redus pentru posesorii Cardului CulturaPlus \nÎnscriere: https://forms.gle/Sn3HvAdfAoBWSrus8 URL:https://24tm.infinhost.net/event/bisous-bebe-atelier-de-joaca-muzica-si-explorare-senzoriala-cu-zana-anabella/ LOCATION:Ludoteca Institutului Francez CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/Atelier-bebelusi.jpeg END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250302T190000 DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250302T190000 DTSTAMP:20260413T202625 CREATED:20250220T131055Z LAST-MODIFIED:20250220T131142Z UID:10000014-1740942000-1740942000@24tm.infinhost.net SUMMARY:Don Juan\, scenariu de Ion-Ardeal Ieremia\, după o idee de Max Frisch DESCRIPTION:Don Juan este unul dintre cele mai faimoase personaje ale culturii europene\, fie că vorbim de literatură\, arte plastice sau muzică. De aproape 400 de ani\, povestea legendarului cuceritor este spusă și repetată. Bărbaţi din toată lumea îi sunt asemuiţi. \nSunt cercetători care afirmă că Don Juan este un caracter ficţional ce conturează o anumită tipologie umană. Libertinul. Cucereşte femeile\, se luptă cu pretendenţii sau cu taţii lor până la moarte. Don Juan-ul lui Max Frisch același erou tradițional\, dar privit dintr-un cu totul alt unghi\, neașteptat. Cum surprinzătoare e și viziunea regizorului Ion Ardeal Ieremia de a distribui în rolul principal o femeie. \nAtunci când realitatea îi pare croită din cioburi de oglindă\, iar punctele cardinale ale existenței au ajuns la fel de utile ca meniul unui restaurant închis\, Don Juan face saltul în abstract prin matematică\, „limba cu care Dumnezeu a scris universul”. Lupta dintre geometrie și trup creează mitul\, dar îngenunchează artistul\, într-un joc în care adevărul este înlocuit de semne și simboluri citite greșit\, iar compromisul este mimetism care a reușit să păcălească. Dar pentru că nevoia de a înțelege rânduiala lumii este vitală oricărei ființe înzestrate cu rațiune\, Don Juan va rămâne cel care deschide cu propria lui existență\, cu propria lui fragilitate calea necesarei poezii\, peste timp. \nDistribuția: Claudia Ieremia (Don Juan)\, Alecu Reus (Tenorio)\, Roberta Popa (Miranda)\, Matei Chioariu (Don Gonzalo)\, Daniela Bostan (Donna Elvira/ Văduva)\, Iuliana Crăescu (Donna Anna)\, Cristian Szekeres (Pater Diego)\, Andrei Chifu (Rodrigo)\, Ana Maria Cojocaru (Miranda)\, Alina Ilea (Celestina)\, Romeo Ioan (Leporello)\, Ana Maria Pandele Andone (Văduvă)\, Bogdan Spiridon (Alonso)\, Marin Lupanciuc (Toreador) și Andrei Zgăbaia (Toreador). \nScenografia: Corina Grămoșteanu\nSound și video design: Sebastian Hamburger \nRegia artistică: Ion–Ardeal Ieremia \nRegizori tehnici: Judit Reinhardt \nLumini: Gerhard Crăciun \nOperatori video: Eugen Obrad \nOperator sunet: Peter Szabo \nCostumiere: Carla Stiassny\, Veronica Gerstenengst\, Felicia Puiu \nRecuziter: Alin Tofan \nMachiaj: Andra Diac \nCoafură: Daniela Genig \nTehnic de scenă: Traian Oneț\, Iosif Toth\, Marius Crăciunesc\, Iustin Răgman\, Vasile Bălașa\, Flavius Bioșa \nDurata spectacolului: 1h 20 URL:https://24tm.infinhost.net/event/don-juan-scenariu-de-ion-ardeal-ieremia-dupa-o-idee-de-max-frisch/ LOCATION:Teatrul Național Mihai Eminescu Timișoara\, Sala Mare CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/TNTM-Don-Juan.jpg END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250301T190000 DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250301T190000 DTSTAMP:20260413T202625 CREATED:20250220T130148Z LAST-MODIFIED:20250220T130547Z UID:10000013-1740855600-1740855600@24tm.infinhost.net SUMMARY:Adevărul\, de Florian Zeller DESCRIPTION:Adevărul este\, înainte de orice\, o poveste despre minciună. Florian Zeller\, autorul piesei\, a ales să vorbească despre situații de viață cel mai adesea incomode\, folosind instrumentele comediei\, ale replicii scânteietoare și ale falselor clișee. Este o poveste foarte simplă despre un infidel într-o lume de infideli\, despre un mincinos într-o lume de mincinoși. Personajul principal\, pe cât de afemeiat\, pe atât de guraliv\, este obsedat – culmea – de adevăr. Dar e cam ca în viață: obsesia lui e de suprafață\, iar cuvântul îl interesează mult mai mult decât semnificația\, decât rolul\, decât utilizările lui. Aventurile acestui mincinos pe care toți cei din jur îl înșală fac din Adevărul un palpitant joc de oglinzi unde minciuna însăși este jucăria favorită. \nFlorian Zeller (n.1979) debutează fulminant pe scena literară franceză\, la doar 22 de ani\, cu romanul Neiges artificielles\, câștigător al prestigiosului premiu Hachette. Începe să scrie teatru și devine celebru cu trilogia Mama\, Tatăl și Fiul. Cele trei texte sunt montate pe numeroase scene\, depășind granițele Europei\, iar ultimele două piese sunt ulterior ecranizate. Obține recunoașterea internațională cu Tatăl\, care câștigă mai multe premii Molière și care\, în formula sa cinematografică\, avându-l pe Anthony Hopkins în rolul principal\, câștigă premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu\, premiul César pentru cel mai bun film străin\, premiul Bafta și premiul Goya. Piesa Fiul este\, la rândul ei\, ecranizată\, cu Hugh Jackman\, Laura Dern și\, încă o dată\, Anthony Hopkins în rolurile principale. \nAdevărul este cea de-a șasea piesă scrisă de Florian Zeller. Succesul imens de care s-a bucurat spectacolul montat la Théâtre de Montparnasse a determinat televiziunea franceză să îl difuzeze pe canalul său național. \nDistribuția: Matei Chioariu (Michel) – Nominalizat la premiul pentru cel mai bun actor la Festivalul Internațional de Teatru de la Oradea\nAlina Ilea (Laurence)\nRomeo Ioan (Paul)\nCristina König (Alice) \nScenografia TUDOR PRODAN \nLighting design GERHARD CRĂCIUN \nREGIA ARTISTICĂ RADU IACOBAN \nRegizor tehnic: Anca Marinca \nOperator lumini: Gerhard Crăciun \nOperator sunet: Claudiu Surmei \nCostume: Felicia Puiu \nRecuzită: Alin Tofan \nMachiaj: Denisa Iovan \nCoafură: Daniela Genig \nTehnic de scenă: Iosif Toth\, Traian Oneț\, Marius Crăciunesc\, Vasile Bălașa\, Iustin Răgman\, Flavius Bioșa\, David Iov\, Roberto Nica\, Ioan Bârzovan\, Nicolae Lăcătaș\, Dorel Găletan\, Tihomir Uroș\, Paul Frâncu\, Sorin Barnea\, Raul Băcuanu\, Daniel Timiș \nDurata spectacolului: 1h 30 URL:https://24tm.infinhost.net/event/adevarul-de-florian-zeller/ LOCATION:Teatrul Național Mihai Eminescu Timișoara\, Sala Mare CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/TNTM-Truth-Adevarul.jpg END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250301T120000 DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250301T120000 DTSTAMP:20260413T202625 CREATED:20250221T121410Z LAST-MODIFIED:20250221T121410Z UID:10000038-1740830400-1740830400@24tm.infinhost.net SUMMARY:„Gheorghe Fikl și provocările barocului”\, conferință Horia-Roman Patapievici DESCRIPTION:Muzeul Național de Artă Timișoara va găzdui conferința lui Horia-Roman Patapievici\, cu titlul „Gheorghe Fikl și provocările barocului”. \nEvenimentul are loc în Sala Baroc a Muzeul Național de Artă Timișoara\, instituție ce găzduiește\, începând cu luna decembrie 2024\, expoziția artistului timișorean\, cu titlul „De anima”. \nNumele artistului timișorean\, cunoscut nu doar în țară\, ci și în străinătate\, înseamnă\, între altele\, expoziții la New York\, Luxemburg și Londra\, iar Muzeul Național Ajuda din Portugalia a găzduit o expoziție Gheorghe Fikl în spațiul în care au fost expuși Joan Miró sau Joana Vasconcelos. \nLucrările sale sunt prezente în colecții private și publice din România și străinătate\, inclusiv în colecția Regelui Charles al III-lea al Marii Britanii. URL:https://24tm.infinhost.net/event/gheorghe-fikl-si-provocarile-barocului-conferinta-horia-roman-patapievici/ LOCATION:Muzeul Național de Artă Timișoara CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/Patapievici-la-MNARTM.jpg END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;VALUE=DATE:20250301 DTEND;VALUE=DATE:20250303 DTSTAMP:20260413T202625 CREATED:20250223T121541Z LAST-MODIFIED:20250223T121541Z UID:10000040-1740787200-1740959999@24tm.infinhost.net SUMMARY:Campionatul Național de Dans Sportiv pe Secțiuni DESCRIPTION:Dansul sportiv își dă din nou întâlnire în inima Banatului\, unde cei mai talentați dansatori din România vor concura pentru titlurile naționale la Campionatul Național de Dans Sportiv pe Secțiuni. Aflat la cea de-a 33-a ediție\, acest prestigios eveniment aduce pe ringul de dans energia\, eleganța și pasiunea celor mai buni sportivi ai momentului și este organizat de Federația Română de Dans Sportiv și Agenția Națională pentru Sport și Clubul de Dans Sportiv Magnum Team Timișoara. \nPe parcursul a două zile intense de competiție\, dansatorii vor evolua în cele două mari secțiuni ale dansului sportiv: Standard și Latino\, fiecare punând în valoare calitățile tehnice și artistice ale sportivilor. \nCompetiția este deschisă tuturor categoriilor de vârstă\, începând cu cei mai mici participanți\, de la 6 ani\, până la dansatorii de Seniori 2. Fiecare categorie va aduce pe ring expresivitate\, rafinament și performanță\, demonstrând nivelul ridicat al dansului sportiv românesc: copii\, juniori\, tineret\, adulți\, seniori 1 și seniori 2. \nCampionatul Național de Dans Sportiv pe Secțiuni va beneficia de prezența a 24 de arbitri de elită din 19 țări\, care vor asigura corectitudinea și profesionalismul jurizării. Acești arbitri provin din: Kazahstan\, Ungaria\, Germania\, Slovenia\, Marea Britanie\, Africa de Sud\, Lituania\, Cehia\, Israel\, Polonia\, Austria\, Estonia\, Letonia\, Moldova\, Slovacia\, Italia\, Armenia\, Norvegia\, Lituania. Prezența acestora garantează un nivel competițional ridicat și o evaluare imparțială a tuturor sportivilor. \nÎn sesiunea de dimineață\, iubitorii dansului vor avea ocazia să urmărească Cupa FRDS – Cupa Timișoarei\, o competiție națională destinată dansatorilor care își doresc să își măsoare forțele într-un cadru oficial și să își dezvolte experiența competițională. Acest concurs reprezintă o rampă de lansare pentru sportivii în ascensiune și un prilej de a celebra frumusețea și diversitatea dansului sportiv. \nFinaliștii acestui prestigios campionat au un rol esențial în reprezentarea României pe scena internațională. Câștigătorii locului 1 și 2 vor avea onoarea de a reprezenta România la Campionatele Mondiale și Europene\, fiind susținuți financiar de Federația Română de Dans Sportiv (FRDS) și Agenția Națională pentru Sport (ANS) pentru participarea la aceste competiții de elită. \nCampionatul Național de Dans Sportiv pe Secțiuni nu este doar o competiție\, ci un spectacol al eleganței\, disciplinei și pasiunii pentru dans. Într-o atmosferă încărcată de emoție și excelență\, sportivii vor concura pentru medalii\, titluri și\, mai presus de toate\, pentru a-și demonstra măiestria pe ringul de dans. \nÎn ambele zile competiția va începe la ora 9.00 si se vor termina în jurul orei 22.00. \nBiletele costa 50 de lei și se pot achiziționa la intrarea în sală. URL:https://24tm.infinhost.net/event/campionatul-national-de-dans-sportiv-pe-sectiuni/ LOCATION:Sala Constantin Jude (Olimpia) CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/dans-CN-TM-2025.jpg END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250228T190000 DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250228T190000 DTSTAMP:20260413T202626 CREATED:20250216T201521Z LAST-MODIFIED:20250216T201526Z UID:10000011-1740769200-1740769200@24tm.infinhost.net SUMMARY:La Bayadere / Baiadera\, de Ludwig Minkus (spectacol de balet) DESCRIPTION:Considerat părintele baletului clasic rus\, coregraful francez Marius Petipa a marcat profund repertoriul baletului cu lucrări de neuitat precum Lacul lebedelor\, Frumoasa din pădurea adormită și Spărgătorul de nuci. Printre creațiile sale\, La Bayadère (care a avut premiera pe 23 ianuarie 1877 la Teatrul Imperial Bolshoi Kamenny) se distinge ca cea mai faimoasă operă exotică\, plasată în India antică și explorând tema exotismului oriental\, foarte populară în baletul secolului al XIX-lea. \nPetipa avea o experiență vastă cu baletele inspirate de India. A dansat în Le Dieu et la Bayadère la Bordeaux\, iar prima sa soție\, Maria\, interpretase acest balet într-o reluare la Sankt Petersburg în 1854. De asemenea\, Petipa a declarat că a coregrafiat dansuri pentru Zina Richard în rolul de bayadère la Opera din Paris în 1856 și cunoștea baletul Sacountala\, creat de fratele său\, Lucien\, inspirat din piesa poetului indian Kalidasa și prezentat la Paris în 1858. Printre aceste lucrări care se presupun a fi influența baletului La Bayadère\, un alt posibil factor de inspirație a fost vizita Prințului de Wales în India în 1875\, un eveniment intens promovat în Europa la acea vreme. Libretul La Bayadère a fost scris de Serghei Kudekov\, deși\, ani mai târziu\, Petipa și-a revendicat întreaga autorie. \nDeși acțiunea La Bayadère se desfășoară în India antică\, muzica lui Ludwig Minkus nu include aproape deloc elemente autentice de dans sau muzică indiană\, nici măcar în momentele dedicate personajelor. Baletul reflectă\, de fapt\, o interpretare a Orientului Sudic prin perspectiva europeană a secolului al XIX-lea. Unele fragmente din partitura lui Minkus sugerează vag un sunet oriental\, însă muzica rămâne un exemplu clar de musique dansante caracteristică epocii\, incluzând o succesiune de polci melodioase\, adagio-uri\, valsuri vieneze și alte forme muzicale similare. Coregrafia lui Petipa\, în aceeași notă\, introduce detalii care sugerează atmosfera indiană\, dar rămâne fidelă stilului clasic al baletului. \nConducerea muzicală: DEJAN SAVIĆ (invitat) \nCoregrafia: MARIUS PETIPA \nRegia și adaptarea coregrafică: OVIDIU – MATEI IANCU \nScenografia: DRAGOȘ BUHAGIAR \nAsistent scenografie: IRINA CHIRILĂ \nConcert maeștri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU \nAsistent coregrafie: ALIN RADU\, MANUELA ARDELEAN \nMaeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nNikia CECILIA BASSETTO (debut) \nSolor OVIDIU MATEI IANCU \nGamzatti KURUMI KOJIMA \nRajah DARIUS AGRIMA \nIdol ANTONIN FARAUT \nFachir MASAYOSHI SATO \nBrahman ALIN RADU \nPrietenul lui Solor SERGIU ANGHEL \nSlujnica MIRABELA ZONAI \nSolo dʼJampe AOI IWAZAKI\, SAYUKI TOTSUKA \nPatru Baiadere mici ANDREEA MIREA\, CODRUȚA BĂLAN\, HANA OKUDAIRA\, AIRI HAMADA \nSolo tobe CHISAKO OTA\, YUKI SHIMAOKA \nPas dʼaction YEWON KIM\, CARLA DUKAI\, HONOKA NISHIMURA\, CRISTINA MÎRZA \nTrei umbre SAYUKI TOTSUKA\, AOI IWAZAKI\, CRISTINA MÎRZA (debut) \nOrchestra și ansamblul de balet ale Operei Naționale Române din Timişoara în colaborare cu elevii Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara\, Secția de coregrafie „Ștefan Gheorghe” \nRegia tehnică: HELLEN GANSER \nSpectacolul are o pauză și se încheie în jurul orei 21:20. \nVârsta recomandată: 5+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române din Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat. URL:https://24tm.infinhost.net/event/la-bayadere-baiadera-de-ludwig-minkus-spectacol-de-balet/ LOCATION:Opera Națională Română Timișoara CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/Baiadera.jpg END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250224T190000 DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250224T190000 DTSTAMP:20260413T202626 CREATED:20250216T201012Z LAST-MODIFIED:20250216T201024Z UID:10000010-1740423600-1740423600@24tm.infinhost.net SUMMARY:Bal la Savoy\, de Paul Abraham DESCRIPTION:Realizat de Paul Abraham alături de Alfred și Fritz Rotter\, cei mai importanți producători de teatru ai Berlinului începutului de secol XX\, Bal la Savoy a fost prezentat în premieră la 23 decembrie 1932\, în Grosses Schauspielhaus\, marcând ultimul eveniment cultural major al Republicii de la Weimar. Un spectacol cosmopolit\, dezinvolt și exploziv\, scris\, produs și interpretat de evrei\, o Operetă spumoasă\, care surprinde fascinanta metropolă germană a modernității\, fără falsa pudoare\, o veritabilă explozie de libertate și de bucuria de a trăi a societății berlineze… \nFarmecul și energia debordantă sunt transpuse într-o poveste în două acte\, țesută la Nisa\, despre un cuplu de tineri căsătoriți\, a căror loialitate este pusă la încercare. Recent întors din luna de miere alături de soția sa\, Madeleine\, marchizul Aristide de Faublas primește o telegramă de la fosta sa iubită\, Tangolita\, care îl provoacă la o întâlnire la balul anual de la hotelul Savoy. \nTrebuie inventată însă o scuză\, care să îi asigure marchizului confortul întâlnirii tête-à-tête\, iar soluția salvatoare i-o sugerează vechiul său prieten\, Mustafa Bey\, atașatul turc la Paris. Aristide își informează soția că dorește să îl revadă pe vechiul său prieten\, José Pasodoble\, un compozitor de jazz de mare succes\, fără să își imagineze însă că povestea inventată naște suspiciuni. Sub identitatea lui Pasodoble se ascunde o femeie\, Daisy Darlington\, prietena americană a soției marchizului\, care și-a făcut un renume sub acest pseudonim. Bănuitoare\, Madeleine merge și ea la bal\, dar deghizată\, și își găsește soțul într-un separeu. Incitată de Daisy\, plănuiește să se răzbune. Din soția îndrăgostită se transformă în femeia trădată! La balul de la Savoy își va găsi la rândul ei un partener\, pe tânărul avocat\, Célestin Formant\, care devine un complice involuntar în căutarea răzbunării ei. \nO comedie trăsnită\, un umor cu aluzii și duble înțelesuri\, un spirit care amintește de Viena Prințului Orlovski\, dansuri excentrice și explozive\, interludii inteligente\, special gândite pentru desfășurarea cursivă a poveștii\, un ultim și valoros omagiu adus epocii de către genialul Paul Abraham\, totul transpus în sunetul anilor ’30 … \nDacă luăm în considerare faptul că Paul Abraham a fost forțat să părăsească Germania doar la o lună după premieră și că partiturile sale nu mai aveau voie să fie interpretate\, putem aprecia intensitatea melodiilor din această „Schlageroperette”\, o etichetă pe care i-a atribuit-o partiturii dramaturgul și criticul de teatru Volker Klotz. Ele au devenit perene în ciuda tuturor tribulațiilor\, iar după război au fost interpretate din nou pe scene\, la radio și la televiziune. \nConducerea muzicală: MIHNEA IGNAT \nRegia și coregrafia: RĂZVAN MAZILU  \nDecorurile şi costumele: DRAGOȘ BUHAGIAR \nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU \nMaestru de cor: LAURA MARE \nMaeștrii de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, ALIN RADU\, MANUELA ARDELEAN \nAsistent regia artistică: HELLEN GANSER \nAsistent coregrafie: MANUELA ARDELEAN \nAristide BOGDAN ZAHARIEA \nMadeleine MIHAELA MARCU \nDaisy CRISTINA VLAICU \nMustafa Bey  OCTAVIAN VLAICU \nCélestin Formant HARALD WEISZ (invitat\, de la Teatrul German de Stat Timișoara) \nSoțiile divorțate ale lui Mustafa: MANUELA ARDELEAN\, LOREDANA BORLOVAN\, LIGIA POPESCU\, GEORGIANA NECȘA\, DAIANA VINARS\, SUZANA VRÂNCEANU (invitată) \nLa Tangolita GABRIELLA VARVARI \nMonsieur Albert DAN PATACĂ (invitat) \nPomerol LEONARD IVAN \nRéne ALEXANDRU PÎNTEA \nMaurice FLAVIUS POPA \nLilly OLGA SFETCU \nPaulette SUZANA VRÂNCEANU (invitată) \nHermence MANUELA ARDELEAN \nBébe ANA MARIA STĂNOIA \nArchibald MIHAI PRELIPCIAN \nCorul\, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara. \nPregătirea  muzicală: RAREŞ PĂLTINEANU\, LEONARD BONEA\, IRINA BELEA \nRegia tehnică: LUCIAN BORU \nSufleor EUGENIA GYURIS\, MIRCEA DAN PETCU \nSpectacol interpretat în limba română. \nSpectacolul are două pauze și se încheie în jurul orei 21:10. \nVârsta recomandată: 6+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat. \nCu permisiunea: Bühnen- und Musikalienverlag „Josef Weinberger” Wien Gesellschaft m.b.H.\, Viena\, Austria URL:https://24tm.infinhost.net/event/bal-la-savoy-de-paul-abraham-2/ LOCATION:Opera Națională Română Timișoara CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/Bal-la-Savoy.jpg END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250223T180000 DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250223T180000 DTSTAMP:20260413T202626 CREATED:20250216T200747Z LAST-MODIFIED:20250216T200821Z UID:10000009-1740333600-1740333600@24tm.infinhost.net SUMMARY:Bal la Savoy\, de Paul Abraham DESCRIPTION:Realizat de Paul Abraham alături de Alfred și Fritz Rotter\, cei mai importanți producători de teatru ai Berlinului începutului de secol XX\, Bal la Savoy a fost prezentat în premieră la 23 decembrie 1932\, în Grosses Schauspielhaus\, marcând ultimul eveniment cultural major al Republicii de la Weimar. Un spectacol cosmopolit\, dezinvolt și exploziv\, scris\, produs și interpretat de evrei\, o Operetă spumoasă\, care surprinde fascinanta metropolă germană a modernității\, fără falsa pudoare\, o veritabilă explozie de libertate și de bucuria de a trăi a societății berlineze… \nFarmecul și energia debordantă sunt transpuse într-o poveste în două acte\, țesută la Nisa\, despre un cuplu de tineri căsătoriți\, a căror loialitate este pusă la încercare. Recent întors din luna de miere alături de soția sa\, Madeleine\, marchizul Aristide de Faublas primește o telegramă de la fosta sa iubită\, Tangolita\, care îl provoacă la o întâlnire la balul anual de la hotelul Savoy. \nTrebuie inventată însă o scuză\, care să îi asigure marchizului confortul întâlnirii tête-à-tête\, iar soluția salvatoare i-o sugerează vechiul său prieten\, Mustafa Bey\, atașatul turc la Paris. Aristide își informează soția că dorește să îl revadă pe vechiul său prieten\, José Pasodoble\, un compozitor de jazz de mare succes\, fără să își imagineze însă că povestea inventată naște suspiciuni. Sub identitatea lui Pasodoble se ascunde o femeie\, Daisy Darlington\, prietena americană a soției marchizului\, care și-a făcut un renume sub acest pseudonim. Bănuitoare\, Madeleine merge și ea la bal\, dar deghizată\, și își găsește soțul într-un separeu. Incitată de Daisy\, plănuiește să se răzbune. Din soția îndrăgostită se transformă în femeia trădată! La balul de la Savoy își va găsi la rândul ei un partener\, pe tânărul avocat\, Célestin Formant\, care devine un complice involuntar în căutarea răzbunării ei. \nO comedie trăsnită\, un umor cu aluzii și duble înțelesuri\, un spirit care amintește de Viena Prințului Orlovski\, dansuri excentrice și explozive\, interludii inteligente\, special gândite pentru desfășurarea cursivă a poveștii\, un ultim și valoros omagiu adus epocii de către genialul Paul Abraham\, totul transpus în sunetul anilor ’30 … \nDacă luăm în considerare faptul că Paul Abraham a fost forțat să părăsească Germania doar la o lună după premieră și că partiturile sale nu mai aveau voie să fie interpretate\, putem aprecia intensitatea melodiilor din această „Schlageroperette”\, o etichetă pe care i-a atribuit-o partiturii dramaturgul și criticul de teatru Volker Klotz. Ele au devenit perene în ciuda tuturor tribulațiilor\, iar după război au fost interpretate din nou pe scene\, la radio și la televiziune. \nConducerea muzicală: MIHNEA IGNAT \nRegia și coregrafia: RĂZVAN MAZILU  \nDecorurile şi costumele: DRAGOȘ BUHAGIAR \nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU \nMaestru de cor: LAURA MARE \nMaeștrii de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, ALIN RADU\, MANUELA ARDELEAN \nAsistent regia artistică: HELLEN GANSER \nAsistent coregrafie: MANUELA ARDELEAN \nAristide BOGDAN ZAHARIEA \nMadeleine MIHAELA MARCU \nDaisy CRISTINA VLAICU \nMustafa Bey  OCTAVIAN VLAICU \nCélestin Formant HARALD WEISZ (invitat\, de la Teatrul German de Stat Timișoara) \nSoțiile divorțate ale lui Mustafa: MANUELA ARDELEAN\, LOREDANA BORLOVAN\, LIGIA POPESCU\, GEORGIANA NECȘA\, DAIANA VINARS\, SUZANA VRÂNCEANU (invitată) \nLa Tangolita GABRIELLA VARVARI \nMonsieur Albert DAN PATACĂ (invitat) \nPomerol LEONARD IVAN \nRéne ALEXANDRU PÎNTEA \nMaurice FLAVIUS POPA \nLilly OLGA SFETCU \nPaulette SUZANA VRÂNCEANU (invitată) \nHermence MANUELA ARDELEAN \nBébe ANA MARIA STĂNOIA \nArchibald MIHAI PRELIPCIAN \nCorul\, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara. \nPregătirea  muzicală: RAREŞ PĂLTINEANU\, LEONARD BONEA\, IRINA BELEA \nRegia tehnică: LUCIAN BORU \nSufleor EUGENIA GYURIS\, MIRCEA DAN PETCU \nSpectacol interpretat în limba română. \nSpectacolul are două pauze și se încheie în jurul orei 21:10. \nVârsta recomandată: 6+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat. \nCu permisiunea: Bühnen- und Musikalienverlag „Josef Weinberger” Wien Gesellschaft m.b.H.\, Viena\, Austria URL:https://24tm.infinhost.net/event/bal-la-savoy-de-paul-abraham/ LOCATION:Opera Națională Română Timișoara CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/Bal-la-Savoy.jpg END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;VALUE=DATE:20250222 DTEND;VALUE=DATE:20250224 DTSTAMP:20260413T202626 CREATED:20250220T072724Z LAST-MODIFIED:20250220T072724Z UID:10000012-1740182400-1740355199@24tm.infinhost.net SUMMARY:WCF International Cat Show DESCRIPTION:Competiția internațională dedicată pisicilor revine la Iulius Town: peste 200 de feline pot fi admirate în acest weekend. \nSunt grațioase\, jucăușe și pline de personalitate\, iar weekendul acesta le poți vedea în Iulius Town\, la una dintre cele mai apreciate competiții feline. Magnificats revin la Timișoara\, iar peste 200 de pisici din 21 de rase diferite vor putea fi admirate timp de două zile\, în noua ediție a îndrăgitei competiții WCF International Cat Show. \nÎn perioada 22 – 23 februarie 2025\, între orele 10:00 și 18:00\, Atriumul Iulius Town va găzdui unul dintre cele mai delicate evenimente dedicate felinelor: WCF International Cat Show. Peste 200 de pisici din 21 de rase\, venite din opt țări\, vor putea fi admirate de vizitatori\, iar curioșii vor putea afla mai multe despre elegantele „concurente” de la crescători autorizați. \nEdiția de anul acesta va fi arbitrată de experți internaționali din Marea Britanie\, Franța\, Spania și Ungaria. Felinele vor fi jurizate atât în competiții individuale\, cât și în ringuri speciale\, unde vor concura pentru titluri prestigioase. Printre rasele prezente se numără British Longhair\, Maine Coon\, Munchkin Longhair\, Transylvanian\, Persian\, Highland Fold și multe altele\, apreciate la nivel internațional. \nIndiferent dacă ești un pasionat al pisicilor de rasă sau pur și simplu îți dorești să petreci un weekend special în compania celor mai drăgălașe feline\, WCF International Cat Show este evenimentul perfect pentru tine. Vino să descoperi frumusețea\, farmecul și personalitatea pisicilor! URL:https://24tm.infinhost.net/event/wcf-international-cat-show/ LOCATION:Iulius Town CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/png:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/WCF_CatShow_2025.png END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250219T190000 DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250219T190000 DTSTAMP:20260413T202626 CREATED:20250216T200159Z LAST-MODIFIED:20250216T200247Z UID:10000008-1739991600-1739991600@24tm.infinhost.net SUMMARY:Un ballo in maschera / Bal mascat\, de Giuseppe Verdi DESCRIPTION:Un libret redactat de Eugène Scribe\, după drama sa\, „Gustave III\, ou Le bal masqué”\, a fost transpus pentru prima dată în partitură de operă de Daniel Auber\, în anul 1833. Intriga va fi abordată însă și de Giuseppe Verdi\, în anii de maturitate creatoare\, regicidul istoric din trecutul Suediei fiind punctul de plecare pentru o nouă temă de operă și al unui îndelung proces de creație\, al unei istovitoare confruntări cu cenzura unei monarhii absolutiste\, și nu în ultimul rând\, cu aceea conjunctural  permisivă a Statului Papal. \nCelebra conspirație a nobilimii suedeze împotriva regelui lor\, Gustav al III-lea\, care se încheie la 16 martie 1792 cu asasinarea suveranului de către Jakob Johan Anckarström\, un fost căpitan din garda de corp\, în timpul unui bal mascat la Opera din Stockholm\, este tratată liber de către Scribe\, însă pentru a putea fi prezentată pe scena operei din Napoli\, în deceniul al cincilea al secolului următor\, avea să fie supusă unor modificări succesive\, din ce în ce mai severe\, determinate de evenimentele istorice și sociale ale momentului. \nPregătită pe textul poetului și avocatului Antonio Somma\, partitura va fi predată teatrului din Napoli sub titlul „La vendetta in domino”\, în luna ianuarie 1858\, însă o nouă și recentă tentativă de asasinat\, aceea de la Paris\, asupra lui Napoleon al III-lea\, determină o cenzură și mai drastică\, materializată în deteriorări de substanță impuse asupra intrigii și textului. Dornic să își protejeze opera\, Verdi se vede obligat să ia poziție: respinge pretențiile cenzorilor\, promite gazdelor o nouă producție a celei mai recente dintre operele sale\, „Simon Boccanegra”\, și se adresează teatrului din Roma. \nCu un complot deghizat și transferat „în afara Europei… în America de Nord\, pe vremea dominației engleze”\, cu acțiunea plasată într-un loc exotic (Boston)\, cu nume și personaje schimbate (Gustav al III-lea devine acum Riccardo\, Conte di Warvick și guvernator al Bostonului\, iar ucigașul său\, Anckarström\, se transformă în creolul Renato\, secretarul acestuia) și  cu titlul definitiv\, „Un ballo in Maschera”\, opera a reușit să fie pusă în scena la Teatro Apollo din Roma\, la 17 februarie 1859. Însă în ciuda camuflărilor succesive ale  mesajului politic\, „Un ballo in maschera” a avut un impact deosebit\, strigătul „Viva Verdi!”\, care a răsunat în teatru la premieră\, a continuat pe străzile Romei și i-a fost adresat nu numai maestrului\, ci și lui Vittorio Emmanuele\, cel care urma să urce în 1861 pe tronul Italiei eliberate și unite. \nIntriga\, iubirea interzisă\, dar și o profeție tulburătoare\, alimentează spectaculoasa operă a lui Verdi\, o poveste fascinantă despre prietenie\, trădare și iertare\, care nu se mai consumă acum într-un trecut istoric\, ci în prim-planul unui anturaj privat. Redată într-o succesiune rapidă de evenimente tragice\, comice și nu în ultimul rând\, bizare\, „Un ballo in maschera” este una dintre cele mai reușite opere verdiene. Plin de suspans\, eficient din punct de vedere scenic și captivant din punctul de vedere al partiturii\, spectacolul continuă tradiția povestirilor sângeroase din „Il trovatore”\, însă combină vigoarea vechiului Verdi cu eleganța din „La Traviata”. \nÎn noua sa operă\, Verdi se dovedește a fi un maestru al dramaturgiei de contrast. O amplificare a ambitusului expresiv\, de la tragic la sarcastic\, suprapune dramei nuanțe optimiste\, ambivalența fiind extinsă asupra ariilor\, duetelor\, ansamblurilor\, și nu în ultimul rând\, asupra marilor finaluri corale. Veselia superficială a pajului Oscar (amplificată de registrul expansiv al unei voci de coloratură)\, ironia amuzantă a lui Riccardo\, nuanțele batjocoritoare ale conspiratorilor\, dar și cromatica particulară a țesăturii vrăjitoarei Ulrica\, sunt toate surprinse în melodica verdiană\, la fel de eficientă în complicatele construcții polifonice vocale\, precum impresionantele cvintete din actele extreme ale operei\, sau în complexitatea portretelor create de maestru pentru Riccardo\, Amelia sau Renato. Nu trebuie însă uitate nici numerele de culminație ale intrigii: duetul de dragoste dintre Amelia și Riccardo\, unul dintre cele mai dramatice scrise vreodată\, tragerea la sorți a celui care urmează să ucidă și balul mascat\, strident și strălucitor. Ele vin să împlinească „probabil cea mai matură lucrare scenică a lui Verdi” (Karl Holl)\, în care nuanțe pasionale și emoționale infinite se contopesc într-un flux sonor unic\, fantastic\, cu totul neobișnuit. \nConducerea muzicală: SZABOLCS HERMANN                                     \nRegia artistică: FRANS MEEWIS \nDecoruri: GRIGORE GORDUZ \nCostume: GETA MEDINSKI \nCoregrafia: CARMEN COJOCARU \nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU   \n \nMaestru de cor: LAURA MARE \nMaeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nGustav al III-lea REMUS ALĂZĂROAE \nContele Anckarstrom ȘERBAN VASILE  \nAmelia LĂCRIMIOARA CRISTESCU \nUlrica GABRIELA TOADER \nOscar OANA TRAMBITAS (invitată) \nCristian MIHAIL DOGOTARI \nHorn GELU DOBREA \nRibbing OCTAVIAN VLAICU \nUn judecător MARIUS ZAHARIA \nUn servitor COSMIN BORLOVAN \nCorul\, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara. \nRegia tehnică: HELLEN GANSER            \nPregătirea  muzicală: ANGELA BALICI\, RAREȘ PĂLTINEANU\, IRINA BELEA \nSufleur: EUGENIA GYURIS\, MIRCEA DAN PETCU \nSpectacol cântat în limba italiană şi titrat în limba română. \nSpectacolul are două pauze și se încheie în jurul orei 22:00. \nVârsta recomandată: 10+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat. URL:https://24tm.infinhost.net/event/un-ballo-in-maschera-bal-mascat-de-giuseppe-verdi/ LOCATION:Opera Națională Română Timișoara CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/Bal-mascat.jpg END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250217T180000 DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250217T180000 DTSTAMP:20260413T202626 CREATED:20250216T195122Z LAST-MODIFIED:20250216T195728Z UID:10000007-1739815200-1739815200@24tm.infinhost.net SUMMARY:Hänsel și Gretel\, de Engelbert Humperdinck DESCRIPTION:Când în iarna anului 1889\, Adelheid Wette i-a cerut fratelui său\, Engelbert Humperdink\, să scrie un cântec pe versurile „Brüderchen\, komm tanz mit mir” („Frățioare\, vino să dansezi cu mine”)\, un text pe care îl adaptase liber\, din basmul „Hänsel și Gretel”\, pentru spectacolul de sărbători al familiei\, reușita micii partituri i-a îndemnat pe ambii să transforme povestea și să extindă muzica. La început\, într-o piesă de teatru cu cântece pentru copii\, apoi într-o adevărată operă de basm\, pentru mari și mici. \nAdelheid a împletit cu pricepere textele poeziilor simple pentru copii\, cu acelea populare\, adoptate literal\, precum și cu citate din basmele fraților Grimm. Iar Engelbert a preluat mai întâi\, dintr-o colecție pentru copii\, două cântece populare și a inventat și a adăugat apoi melodii „în ton popular”\, la fel de simple și de frumoase\, a îmbrăcat libretul\, imaginat de sora lui\, într-o muzică deliberat copilăroasă\, pe care l-a încorporat însă într-o compoziție orchestrală dramatică\, în care a utilizat întregul instrumentar al romantismului târziu. Îmbrăcată acum în veșminte simfonice\, rima de grădiniță va servi ca sursă de motive pentru scene întregi. O realizare nemaiîntâlnită până acum\, un spectacol inconfundabil\, catalogat de inspiratul Oskar Bie\, drept „căsuța crocantă a polifoniei germane”. Partitura a fost cântată în premieră la 23 decembrie 1892\, la Teatrul din Weimar\, sub bagheta lui Richard Strauss. \nInspirat din naivitatea și imagistica basmului fraților Jakob și Wilhelm Grimm\, textul libretului semnat de Adelheid conține motive individuale preluate și din alte povești ale acestora\, aventura celor doi copii virtuoși și descurcăreți\, care se salvează singuri din circumstanțe nefaste\, fiind populată de îngeri și santinele\, de Omul de nisip și Zâna Rouă\, care veghează protector și prietenos asupra lor. \nÎn așteptarea părinților\, singuri și flămânzi în căsuța lor din pădure\, Hänsel și Gretel se joacă și dansează\, cu gândul la ulciorul cu lapte\, surpriza pe care au descoperit-o și pe care o așteaptă\, odată cu întoarcerea mamei. N-au lucrat și nu au împletit mături\, iar din greșeală și ulciorul se sparge și singura hrană din casă se risipește. Sosită acasă\, mama îi dojenește și plină de supărare\, îi îndeamnă să culeagă căpșuni în pădurea întunecată. Copiii se pierd în ea\, îi întâlnesc pe Omul de nisip și Zâna Rouă și dau peste o casă de turtă dulce\, cu ferestre din vată de zahăr. Oare cine locuiește în căsuța apetisantă? Dar se vor descurca ei să găsească drumul de întoarcere? \nCea mai minunată experiență de teatru muzical vă așteaptă acum la OPERĂ\, locul în care vă dăm întâlnire cu fantastica aventură a prietenilor noștri\, Hänsel și Gretel\, în călătoria lor prin pădurea fermecată! \nRegia artistică: MARINA EMANDI TIRON\nScenografia: DUMITRU POPESCU                                      \nCoregrafia: HELLEN GANSER \nMaeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nPeter (tata) RĂZVAN GROZĂVESCU \nGertrud (mama) DIANA CHIRILĂ  \nHänsel LAURA MĂRGINEAN \nGretel DAIANA VINARS  \nVrăjitoarea ANA MARIA STĂNOIA \nPiticul GEORGIANA NECȘA \nZâna ILDIKO BABENCO \nMuzica: înregistrare din anul 2003 cu Orchestra Operei Naţionale Române Timişoara. \nConducerea muzicală: LADISLAU ROOTH. \nAnsamblul de balet al Operei Naţionale Române Timişoara. \nRegia tehnică: HELLEN GANSER \nPregătirea muzicală: RAREȘ PĂLTINEANU \nSufleur: EUGENIA GYURIS\, MIRCEA DAN PETCU \nSpectacol interpretat în limba română. \nSpectacolul nu are pauze și se încheie în jurul orei 19:15. \nVârsta recomandată: 3+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat. URL:https://24tm.infinhost.net/event/hansel-si-gretel-de-engelbert-humperdinck/ LOCATION:Opera Națională Română Timișoara CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/Hansel-si-Gretel.jpg END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;VALUE=DATE:20250214 DTEND;VALUE=DATE:20250217 DTSTAMP:20260413T202626 CREATED:20250216T115218Z LAST-MODIFIED:20250216T185538Z UID:10000003-1739491200-1739750399@24tm.infinhost.net SUMMARY:Târg pentru Mirese DESCRIPTION: URL:https://24tm.infinhost.net/event/targul-pentru-mirese/ LOCATION:Iulius Congress Hall CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/targ-mierese.jpg END:VEVENT BEGIN:VEVENT DTSTART;VALUE=DATE:20241204 DTEND;VALUE=DATE:20250401 DTSTAMP:20260413T202626 CREATED:20250221T122025Z LAST-MODIFIED:20250221T122058Z UID:10000039-1733270400-1743465599@24tm.infinhost.net SUMMARY:De Anima – Gheorghe Fikl DESCRIPTION:Muzeul Național de Artă Timișoara are plăcerea de a anunța găzduirea\, în Sala Baroc\, a expoziției „De Anima” semnată de Gheorghe Fikl\, artist care s-a remarcat ca unul dintre cei mai importanți pictori contemporani români din ultimele trei decenii. \n„Expoziția împrumută faimosul titlu al tratatului lui Aristotel despre suflet. Pentru filosof\, sufletul este un principiu al vieții și al mișcării ființelor vii. Un principiu vital\, senzorial și intelectual. Elemente care ghidează și lucrările acestei expoziții unde corpul viu locuiește corpul construit\, unde animalul și barocul\, natura și cultura se întâlnesc în simbioze bizare. Gheorghe Fikl propune în această expoziție o privire critică și ironică asupra lumii noastre în Antropocen\, asupra devenirii noastre animal\, în scene absurde ce par desprinse din vise\, realizate într-o pictură puternică\, cu tușe neo-expresioniste\, ce-și trage seva din exuberanța și excesele barocului”\, declară curatorul Horea Avram. \nAceastă referire la opulența stilului baroc este reflectată în relația dintre monumentalitatea viscerală a operei artistului și grandiozitatea spațiului arhitectural al Palatului și Sălii Baroc\, subliniind tranziția acestui spațiu în contemporaneitate\, fără a-și pierde identitatea plastică. \nNăscut în 1968 la Timișoara\, Gheorghe Fikl a studiat artele plastice la universitățile din Cluj și Timișoara\, avându-l ca profesor pe Romul Nuțiu. Primele sale lucrări au fost experimente multimedia și instalații\, realizate prin juxtapuneri întâmplătoare de obiecte găsite\, inserții fotografice\, pictură și colaj. Aceste explorări de inspirație dadaistă au evoluat treptat în pictură figurativă de inspirație barocă\, cu compoziții stranii și suprarealiste care intrigă și bulversează privitorul. Animalele ocupă un loc central\, devenind personaje bizare – turme de oi în saloane somptuoase\, tauri falnici sub candelabre strălucitoare sau păuni rătăcind prin case țărănești cu tavane prăbușite care dezvăluie cerul larg – toate acestea au devenit marca sa vizuală inconfundabilă. Temele sale preferate includ singurătatea\, memoria\, conflictul dintre carnal și spiritual\, violența și tensiunea dintre timpul istoric și cel personal. \nLucrările sale sunt prezente în colecții private și publice din România și străinătate\, inclusiv în colecția Regelui Charles al III-lea al Marii Britanii. De-a lungul carierei\, a avut expoziții de succes în Timișoara\, București\, Londra\, Luxemburg\, New York și Lisabona. Gheorghe Fikl trăiește și lucrează în Timișoara și Socolari\, unde a creat un spațiu artistic unic\, ce reunește oameni din diverse domenii în jurul artei și al creativității. \n„De Anima” se înscrie în seria evenimentelor dedicate aniversării a 150 de ani de la atestarea Baroului Timiș. Camera Avocaților Timișoara a fost constituită în 25 ianuarie 1875\, expoziția marcând acest moment special pe 25 ianuarie 2025\, în cadrul festivităților organizate de Consiliul Baroului Timiș. URL:https://24tm.infinhost.net/event/de-anima-gheorghe-fikl/ LOCATION:Muzeul Național de Artă Timișoara CATEGORIES:General ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/MNART-Fikl-De-Anima.jpeg END:VEVENT END:VCALENDAR