BEGIN:VCALENDAR
VERSION:2.0
PRODID:-//24TM.ro - ECPv6.11.2//NONSGML v1.0//EN
CALSCALE:GREGORIAN
METHOD:PUBLISH
X-ORIGINAL-URL:https://24tm.infinhost.net
X-WR-CALDESC:Events for 24TM.ro
REFRESH-INTERVAL;VALUE=DURATION:PT1H
X-Robots-Tag:noindex
X-PUBLISHED-TTL:PT1H
BEGIN:VTIMEZONE
TZID:Europe/Helsinki
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20250330T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20251026T010000
END:STANDARD
END:VTIMEZONE
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250228T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250228T190000
DTSTAMP:20260416T162554
CREATED:20250216T201521Z
LAST-MODIFIED:20250216T201526Z
UID:10000011-1740769200-1740769200@24tm.infinhost.net
SUMMARY:La Bayadere / Baiadera\, de Ludwig Minkus (spectacol de balet)
DESCRIPTION:Considerat părintele baletului clasic rus\, coregraful francez Marius Petipa a marcat profund repertoriul baletului cu lucrări de neuitat precum Lacul lebedelor\, Frumoasa din pădurea adormită și Spărgătorul de nuci. Printre creațiile sale\, La Bayadère (care a avut premiera pe 23 ianuarie 1877 la Teatrul Imperial Bolshoi Kamenny) se distinge ca cea mai faimoasă operă exotică\, plasată în India antică și explorând tema exotismului oriental\, foarte populară în baletul secolului al XIX-lea. \nPetipa avea o experiență vastă cu baletele inspirate de India. A dansat în Le Dieu et la Bayadère la Bordeaux\, iar prima sa soție\, Maria\, interpretase acest balet într-o reluare la Sankt Petersburg în 1854. De asemenea\, Petipa a declarat că a coregrafiat dansuri pentru Zina Richard în rolul de bayadère la Opera din Paris în 1856 și cunoștea baletul Sacountala\, creat de fratele său\, Lucien\, inspirat din piesa poetului indian Kalidasa și prezentat la Paris în 1858. Printre aceste lucrări care se presupun a fi influența baletului La Bayadère\, un alt posibil factor de inspirație a fost vizita Prințului de Wales în India în 1875\, un eveniment intens promovat în Europa la acea vreme. Libretul La Bayadère a fost scris de Serghei Kudekov\, deși\, ani mai târziu\, Petipa și-a revendicat întreaga autorie. \nDeși acțiunea La Bayadère se desfășoară în India antică\, muzica lui Ludwig Minkus nu include aproape deloc elemente autentice de dans sau muzică indiană\, nici măcar în momentele dedicate personajelor. Baletul reflectă\, de fapt\, o interpretare a Orientului Sudic prin perspectiva europeană a secolului al XIX-lea. Unele fragmente din partitura lui Minkus sugerează vag un sunet oriental\, însă muzica rămâne un exemplu clar de musique dansante caracteristică epocii\, incluzând o succesiune de polci melodioase\, adagio-uri\, valsuri vieneze și alte forme muzicale similare. Coregrafia lui Petipa\, în aceeași notă\, introduce detalii care sugerează atmosfera indiană\, dar rămâne fidelă stilului clasic al baletului. \nConducerea muzicală: DEJAN SAVIĆ (invitat) \nCoregrafia: MARIUS PETIPA \nRegia și adaptarea coregrafică: OVIDIU – MATEI IANCU  \nScenografia: DRAGOȘ BUHAGIAR \nAsistent scenografie: IRINA CHIRILĂ  \nConcert maeștri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU \nAsistent coregrafie: ALIN RADU\, MANUELA ARDELEAN \nMaeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nNikia CECILIA BASSETTO (debut) \nSolor OVIDIU MATEI IANCU \nGamzatti KURUMI KOJIMA \nRajah DARIUS AGRIMA \nIdol ANTONIN FARAUT \nFachir MASAYOSHI SATO \nBrahman ALIN RADU \nPrietenul lui Solor SERGIU ANGHEL \nSlujnica MIRABELA ZONAI \nSolo dʼJampe AOI IWAZAKI\, SAYUKI TOTSUKA \nPatru Baiadere mici ANDREEA MIREA\, CODRUȚA BĂLAN\, HANA OKUDAIRA\, AIRI HAMADA \nSolo tobe CHISAKO OTA\, YUKI SHIMAOKA  \nPas dʼaction YEWON KIM\, CARLA DUKAI\, HONOKA NISHIMURA\, CRISTINA MÎRZA \nTrei umbre SAYUKI TOTSUKA\, AOI IWAZAKI\, CRISTINA MÎRZA (debut) \nOrchestra și ansamblul de balet ale Operei Naționale Române din Timişoara în colaborare cu elevii Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara\, Secția de coregrafie „Ștefan Gheorghe”  \nRegia tehnică: HELLEN GANSER \nSpectacolul are o pauză și se încheie în jurul orei 21:20. \nVârsta recomandată: 5+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române din Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/la-bayadere-baiadera-de-ludwig-minkus-spectacol-de-balet/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/Baiadera.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250224T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250224T190000
DTSTAMP:20260416T162554
CREATED:20250216T201012Z
LAST-MODIFIED:20250216T201024Z
UID:10000010-1740423600-1740423600@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Bal la Savoy\, de Paul Abraham
DESCRIPTION:Realizat de Paul Abraham alături de Alfred și Fritz Rotter\, cei mai importanți producători de teatru ai Berlinului începutului de secol XX\, Bal la Savoy a fost prezentat în premieră la 23 decembrie 1932\, în Grosses Schauspielhaus\, marcând ultimul eveniment cultural major al Republicii de la Weimar. Un spectacol cosmopolit\, dezinvolt și exploziv\, scris\, produs și interpretat de evrei\, o Operetă spumoasă\, care surprinde fascinanta metropolă germană a modernității\, fără falsa pudoare\, o veritabilă explozie de libertate și de bucuria de a trăi a societății berlineze… \nFarmecul și energia debordantă sunt transpuse într-o poveste în două acte\, țesută la Nisa\, despre un cuplu de tineri căsătoriți\, a căror loialitate este pusă la încercare. Recent întors din luna de miere alături de soția sa\, Madeleine\, marchizul Aristide de Faublas primește o telegramă de la fosta sa iubită\, Tangolita\, care îl provoacă la o întâlnire la balul anual de la hotelul Savoy. \nTrebuie inventată însă o scuză\, care să îi asigure marchizului confortul întâlnirii tête-à-tête\, iar soluția salvatoare i-o sugerează vechiul său prieten\, Mustafa Bey\, atașatul turc la Paris. Aristide își informează soția că dorește să îl revadă pe vechiul său prieten\, José Pasodoble\, un compozitor de jazz de mare succes\, fără să își imagineze însă că povestea inventată naște suspiciuni. Sub identitatea lui Pasodoble se ascunde o femeie\, Daisy Darlington\, prietena americană a soției marchizului\, care și-a făcut un renume sub acest pseudonim. Bănuitoare\, Madeleine merge și ea la bal\, dar deghizată\, și își găsește soțul într-un separeu. Incitată de Daisy\, plănuiește să se răzbune. Din soția îndrăgostită se transformă în femeia trădată! La balul de la Savoy își va găsi la rândul ei un partener\, pe tânărul avocat\, Célestin Formant\, care devine un complice involuntar în căutarea răzbunării ei. \nO comedie trăsnită\, un umor cu aluzii și duble înțelesuri\, un spirit care amintește de Viena Prințului Orlovski\, dansuri excentrice și explozive\, interludii inteligente\, special gândite pentru desfășurarea cursivă a poveștii\, un ultim și valoros omagiu adus epocii de către genialul Paul Abraham\, totul transpus în sunetul anilor ’30 … \nDacă luăm în considerare faptul că Paul Abraham a fost forțat să părăsească Germania doar la o lună după premieră și că partiturile sale nu mai aveau voie să fie interpretate\, putem aprecia intensitatea melodiilor din această „Schlageroperette”\, o etichetă pe care i-a atribuit-o partiturii dramaturgul și criticul de teatru Volker Klotz. Ele au devenit perene în ciuda tuturor tribulațiilor\, iar după război au fost interpretate din nou pe scene\, la radio și la televiziune. \nConducerea muzicală: MIHNEA IGNAT \nRegia și coregrafia: RĂZVAN MAZILU  \nDecorurile şi costumele: DRAGOȘ BUHAGIAR \nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU \nMaestru de cor: LAURA MARE \nMaeștrii de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, ALIN RADU\, MANUELA ARDELEAN \nAsistent regia artistică: HELLEN GANSER \nAsistent coregrafie: MANUELA ARDELEAN \nAristide BOGDAN ZAHARIEA \nMadeleine MIHAELA MARCU \nDaisy CRISTINA VLAICU \nMustafa Bey  OCTAVIAN VLAICU \nCélestin Formant HARALD WEISZ (invitat\, de la Teatrul German de Stat Timișoara) \nSoțiile divorțate ale lui Mustafa: MANUELA ARDELEAN\, LOREDANA BORLOVAN\, LIGIA POPESCU\, GEORGIANA NECȘA\, DAIANA VINARS\, SUZANA VRÂNCEANU (invitată) \nLa Tangolita GABRIELLA VARVARI \nMonsieur Albert DAN PATACĂ (invitat) \nPomerol LEONARD IVAN \nRéne ALEXANDRU PÎNTEA \nMaurice FLAVIUS POPA \nLilly OLGA SFETCU \nPaulette SUZANA VRÂNCEANU (invitată) \nHermence MANUELA ARDELEAN \nBébe ANA MARIA STĂNOIA \nArchibald MIHAI PRELIPCIAN \nCorul\, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara. \nPregătirea  muzicală: RAREŞ PĂLTINEANU\, LEONARD BONEA\, IRINA BELEA  \nRegia tehnică: LUCIAN BORU \nSufleor EUGENIA GYURIS\, MIRCEA DAN PETCU \nSpectacol interpretat în limba română. \nSpectacolul are două pauze și se încheie în jurul orei 21:10. \nVârsta recomandată: 6+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat. \nCu permisiunea: Bühnen- und Musikalienverlag „Josef Weinberger” Wien Gesellschaft m.b.H.\, Viena\, Austria
URL:https://24tm.infinhost.net/event/bal-la-savoy-de-paul-abraham-2/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/Bal-la-Savoy.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250223T180000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250223T180000
DTSTAMP:20260416T162554
CREATED:20250216T200747Z
LAST-MODIFIED:20250216T200821Z
UID:10000009-1740333600-1740333600@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Bal la Savoy\, de Paul Abraham
DESCRIPTION:Realizat de Paul Abraham alături de Alfred și Fritz Rotter\, cei mai importanți producători de teatru ai Berlinului începutului de secol XX\, Bal la Savoy a fost prezentat în premieră la 23 decembrie 1932\, în Grosses Schauspielhaus\, marcând ultimul eveniment cultural major al Republicii de la Weimar. Un spectacol cosmopolit\, dezinvolt și exploziv\, scris\, produs și interpretat de evrei\, o Operetă spumoasă\, care surprinde fascinanta metropolă germană a modernității\, fără falsa pudoare\, o veritabilă explozie de libertate și de bucuria de a trăi a societății berlineze… \nFarmecul și energia debordantă sunt transpuse într-o poveste în două acte\, țesută la Nisa\, despre un cuplu de tineri căsătoriți\, a căror loialitate este pusă la încercare. Recent întors din luna de miere alături de soția sa\, Madeleine\, marchizul Aristide de Faublas primește o telegramă de la fosta sa iubită\, Tangolita\, care îl provoacă la o întâlnire la balul anual de la hotelul Savoy. \nTrebuie inventată însă o scuză\, care să îi asigure marchizului confortul întâlnirii tête-à-tête\, iar soluția salvatoare i-o sugerează vechiul său prieten\, Mustafa Bey\, atașatul turc la Paris. Aristide își informează soția că dorește să îl revadă pe vechiul său prieten\, José Pasodoble\, un compozitor de jazz de mare succes\, fără să își imagineze însă că povestea inventată naște suspiciuni. Sub identitatea lui Pasodoble se ascunde o femeie\, Daisy Darlington\, prietena americană a soției marchizului\, care și-a făcut un renume sub acest pseudonim. Bănuitoare\, Madeleine merge și ea la bal\, dar deghizată\, și își găsește soțul într-un separeu. Incitată de Daisy\, plănuiește să se răzbune. Din soția îndrăgostită se transformă în femeia trădată! La balul de la Savoy își va găsi la rândul ei un partener\, pe tânărul avocat\, Célestin Formant\, care devine un complice involuntar în căutarea răzbunării ei. \nO comedie trăsnită\, un umor cu aluzii și duble înțelesuri\, un spirit care amintește de Viena Prințului Orlovski\, dansuri excentrice și explozive\, interludii inteligente\, special gândite pentru desfășurarea cursivă a poveștii\, un ultim și valoros omagiu adus epocii de către genialul Paul Abraham\, totul transpus în sunetul anilor ’30 … \nDacă luăm în considerare faptul că Paul Abraham a fost forțat să părăsească Germania doar la o lună după premieră și că partiturile sale nu mai aveau voie să fie interpretate\, putem aprecia intensitatea melodiilor din această „Schlageroperette”\, o etichetă pe care i-a atribuit-o partiturii dramaturgul și criticul de teatru Volker Klotz. Ele au devenit perene în ciuda tuturor tribulațiilor\, iar după război au fost interpretate din nou pe scene\, la radio și la televiziune. \nConducerea muzicală: MIHNEA IGNAT \nRegia și coregrafia: RĂZVAN MAZILU  \nDecorurile şi costumele: DRAGOȘ BUHAGIAR \nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU \nMaestru de cor: LAURA MARE \nMaeștrii de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, ALIN RADU\, MANUELA ARDELEAN \nAsistent regia artistică: HELLEN GANSER \nAsistent coregrafie: MANUELA ARDELEAN \nAristide BOGDAN ZAHARIEA \nMadeleine MIHAELA MARCU \nDaisy CRISTINA VLAICU \nMustafa Bey  OCTAVIAN VLAICU \nCélestin Formant HARALD WEISZ (invitat\, de la Teatrul German de Stat Timișoara) \nSoțiile divorțate ale lui Mustafa: MANUELA ARDELEAN\, LOREDANA BORLOVAN\, LIGIA POPESCU\, GEORGIANA NECȘA\, DAIANA VINARS\, SUZANA VRÂNCEANU (invitată) \nLa Tangolita GABRIELLA VARVARI \nMonsieur Albert DAN PATACĂ (invitat) \nPomerol LEONARD IVAN \nRéne ALEXANDRU PÎNTEA \nMaurice FLAVIUS POPA \nLilly OLGA SFETCU \nPaulette SUZANA VRÂNCEANU (invitată) \nHermence MANUELA ARDELEAN \nBébe ANA MARIA STĂNOIA \nArchibald MIHAI PRELIPCIAN \nCorul\, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara. \nPregătirea  muzicală: RAREŞ PĂLTINEANU\, LEONARD BONEA\, IRINA BELEA  \nRegia tehnică: LUCIAN BORU \nSufleor EUGENIA GYURIS\, MIRCEA DAN PETCU \nSpectacol interpretat în limba română. \nSpectacolul are două pauze și se încheie în jurul orei 21:10. \nVârsta recomandată: 6+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat. \nCu permisiunea: Bühnen- und Musikalienverlag „Josef Weinberger” Wien Gesellschaft m.b.H.\, Viena\, Austria
URL:https://24tm.infinhost.net/event/bal-la-savoy-de-paul-abraham/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/Bal-la-Savoy.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250219T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250219T190000
DTSTAMP:20260416T162554
CREATED:20250216T200159Z
LAST-MODIFIED:20250216T200247Z
UID:10000008-1739991600-1739991600@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Un ballo in maschera / Bal mascat\, de Giuseppe Verdi
DESCRIPTION:Un libret redactat de Eugène Scribe\, după drama sa\, „Gustave III\, ou Le bal masqué”\, a fost transpus pentru prima dată în partitură de operă de Daniel Auber\, în anul 1833. Intriga va fi abordată însă și de Giuseppe Verdi\, în anii de maturitate creatoare\, regicidul istoric din trecutul Suediei fiind punctul de plecare pentru o nouă temă de operă și al unui îndelung proces de creație\, al unei istovitoare confruntări cu cenzura unei monarhii absolutiste\, și nu în ultimul rând\, cu aceea conjunctural  permisivă a Statului Papal. \nCelebra conspirație a nobilimii suedeze împotriva regelui lor\, Gustav al III-lea\, care se încheie la 16 martie 1792 cu asasinarea suveranului de către Jakob Johan Anckarström\, un fost căpitan din garda de corp\, în timpul unui bal mascat la Opera din Stockholm\, este tratată liber de către Scribe\, însă pentru a putea fi prezentată pe scena operei din Napoli\, în deceniul al cincilea al secolului următor\, avea să fie supusă unor modificări succesive\, din ce în ce mai severe\, determinate de evenimentele istorice și sociale ale momentului. \nPregătită pe textul poetului și avocatului Antonio Somma\, partitura va fi predată teatrului din Napoli sub titlul „La vendetta in domino”\, în luna ianuarie 1858\, însă o nouă și recentă tentativă de asasinat\, aceea de la Paris\, asupra lui Napoleon al III-lea\, determină o cenzură și mai drastică\, materializată în deteriorări de substanță impuse asupra intrigii și textului. Dornic să își protejeze opera\, Verdi se vede obligat să ia poziție: respinge pretențiile cenzorilor\, promite gazdelor o nouă producție a celei mai recente dintre operele sale\, „Simon Boccanegra”\, și se adresează teatrului din Roma. \nCu un complot deghizat și transferat „în afara Europei… în America de Nord\, pe vremea dominației engleze”\, cu acțiunea plasată într-un loc exotic (Boston)\, cu nume și personaje schimbate (Gustav al III-lea devine acum Riccardo\, Conte di Warvick și guvernator al Bostonului\, iar ucigașul său\, Anckarström\, se transformă în creolul Renato\, secretarul acestuia) și  cu titlul definitiv\, „Un ballo in Maschera”\, opera a reușit să fie pusă în scena la Teatro Apollo din Roma\, la 17 februarie 1859. Însă în ciuda camuflărilor succesive ale  mesajului politic\, „Un ballo in maschera” a avut un impact deosebit\, strigătul „Viva Verdi!”\, care a răsunat în teatru la premieră\, a continuat pe străzile Romei și i-a fost adresat nu numai maestrului\, ci și lui Vittorio Emmanuele\, cel care urma să urce în 1861 pe tronul Italiei eliberate și unite. \nIntriga\, iubirea interzisă\, dar și o profeție tulburătoare\, alimentează spectaculoasa operă a lui Verdi\, o poveste fascinantă despre prietenie\, trădare și iertare\, care nu se mai consumă acum într-un trecut istoric\, ci în prim-planul unui anturaj privat. Redată într-o succesiune rapidă de evenimente tragice\, comice și nu în ultimul rând\, bizare\, „Un ballo in maschera” este una dintre cele mai reușite opere verdiene. Plin de suspans\, eficient din punct de vedere scenic și captivant din punctul de vedere al partiturii\, spectacolul continuă tradiția povestirilor sângeroase din „Il trovatore”\, însă combină vigoarea vechiului Verdi cu eleganța din „La Traviata”. \nÎn noua sa operă\, Verdi se dovedește a fi un maestru al dramaturgiei de contrast. O amplificare a ambitusului expresiv\, de la tragic la sarcastic\, suprapune dramei nuanțe optimiste\, ambivalența fiind extinsă asupra ariilor\, duetelor\, ansamblurilor\, și nu în ultimul rând\, asupra marilor finaluri corale. Veselia superficială a pajului Oscar (amplificată de registrul expansiv al unei voci de coloratură)\, ironia amuzantă a lui Riccardo\, nuanțele batjocoritoare ale conspiratorilor\, dar și cromatica particulară a țesăturii vrăjitoarei Ulrica\, sunt toate surprinse în melodica verdiană\, la fel de eficientă în complicatele construcții polifonice vocale\, precum impresionantele cvintete din actele extreme ale operei\, sau în complexitatea portretelor create de maestru pentru Riccardo\, Amelia sau Renato. Nu trebuie însă uitate nici numerele de culminație ale intrigii: duetul de dragoste dintre Amelia și Riccardo\, unul dintre cele mai dramatice scrise vreodată\, tragerea la sorți a celui care urmează să ucidă și balul mascat\, strident și strălucitor. Ele vin să împlinească „probabil cea mai matură lucrare scenică a lui Verdi” (Karl Holl)\, în care nuanțe pasionale și emoționale infinite se contopesc într-un flux sonor unic\, fantastic\, cu totul neobișnuit. \nConducerea muzicală: SZABOLCS HERMANN                                     \nRegia artistică: FRANS MEEWIS \nDecoruri: GRIGORE GORDUZ \nCostume: GETA MEDINSKI \nCoregrafia: CARMEN COJOCARU \nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU   \n \nMaestru de cor: LAURA MARE \nMaeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nGustav al III-lea REMUS ALĂZĂROAE \nContele Anckarstrom ȘERBAN VASILE  \nAmelia LĂCRIMIOARA CRISTESCU \nUlrica GABRIELA TOADER \nOscar OANA TRAMBITAS (invitată) \nCristian MIHAIL DOGOTARI  \nHorn GELU DOBREA \nRibbing OCTAVIAN VLAICU \nUn judecător MARIUS ZAHARIA \nUn servitor COSMIN BORLOVAN \nCorul\, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara. \nRegia tehnică: HELLEN GANSER            \nPregătirea  muzicală: ANGELA BALICI\, RAREȘ PĂLTINEANU\, IRINA BELEA \nSufleur: EUGENIA GYURIS\, MIRCEA DAN PETCU \nSpectacol cântat în limba italiană şi titrat în limba română. \nSpectacolul are două pauze și se încheie în jurul orei 22:00. \nVârsta recomandată: 10+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/un-ballo-in-maschera-bal-mascat-de-giuseppe-verdi/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/Bal-mascat.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250217T180000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250217T180000
DTSTAMP:20260416T162554
CREATED:20250216T195122Z
LAST-MODIFIED:20250216T195728Z
UID:10000007-1739815200-1739815200@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Hänsel și Gretel\, de Engelbert Humperdinck
DESCRIPTION:Când în iarna anului 1889\, Adelheid Wette i-a cerut fratelui său\, Engelbert Humperdink\, să scrie un cântec pe versurile „Brüderchen\, komm tanz mit mir” („Frățioare\, vino să dansezi cu mine”)\, un text pe care îl adaptase liber\, din basmul „Hänsel și Gretel”\, pentru spectacolul de sărbători al familiei\, reușita micii partituri i-a îndemnat pe ambii să transforme povestea și să extindă muzica. La început\, într-o piesă de teatru cu cântece pentru copii\, apoi într-o adevărată operă de basm\, pentru mari și mici. \nAdelheid a împletit cu pricepere textele poeziilor simple pentru copii\, cu acelea populare\, adoptate literal\, precum și cu citate din basmele fraților Grimm. Iar Engelbert a preluat mai întâi\, dintr-o colecție pentru copii\, două cântece populare și a inventat și a adăugat apoi melodii „în ton popular”\, la fel de simple și de frumoase\, a îmbrăcat libretul\, imaginat de sora lui\, într-o muzică deliberat copilăroasă\, pe care l-a încorporat însă într-o compoziție orchestrală dramatică\, în care a utilizat întregul instrumentar al romantismului târziu. Îmbrăcată acum în veșminte simfonice\, rima de grădiniță va servi ca sursă de motive pentru scene întregi. O realizare nemaiîntâlnită până acum\, un spectacol inconfundabil\, catalogat de inspiratul Oskar Bie\, drept „căsuța crocantă a polifoniei germane”. Partitura a fost cântată în premieră la 23 decembrie 1892\, la Teatrul din Weimar\, sub bagheta lui Richard Strauss. \nInspirat din naivitatea și imagistica basmului fraților Jakob și Wilhelm Grimm\, textul libretului semnat de Adelheid conține motive individuale preluate și din alte povești ale acestora\, aventura celor doi copii virtuoși și descurcăreți\, care se salvează singuri din circumstanțe nefaste\, fiind populată de îngeri și santinele\, de Omul de nisip și Zâna Rouă\, care veghează protector și prietenos asupra lor. \nÎn așteptarea părinților\, singuri și flămânzi în căsuța lor din pădure\, Hänsel și Gretel se joacă și dansează\, cu gândul la ulciorul cu lapte\, surpriza pe care au descoperit-o și pe care o așteaptă\, odată cu întoarcerea mamei. N-au lucrat și nu au împletit mături\, iar din greșeală și ulciorul se sparge și singura hrană din casă se risipește. Sosită acasă\, mama îi dojenește și plină de supărare\, îi îndeamnă să culeagă căpșuni în pădurea întunecată. Copiii se pierd în ea\, îi întâlnesc pe Omul de nisip și Zâna Rouă și dau peste o casă de turtă dulce\, cu ferestre din vată de zahăr. Oare cine locuiește în căsuța apetisantă? Dar se vor descurca ei să găsească drumul de întoarcere? \nCea mai minunată experiență de teatru muzical vă așteaptă acum la OPERĂ\, locul în care vă dăm întâlnire cu fantastica aventură a prietenilor noștri\, Hänsel și Gretel\, în călătoria lor prin pădurea fermecată! \nRegia artistică: MARINA EMANDI TIRON\nScenografia: DUMITRU POPESCU                                      \nCoregrafia: HELLEN GANSER \nMaeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nPeter (tata) RĂZVAN GROZĂVESCU \nGertrud (mama) DIANA CHIRILĂ  \nHänsel LAURA MĂRGINEAN \nGretel DAIANA VINARS  \nVrăjitoarea ANA MARIA STĂNOIA \nPiticul GEORGIANA NECȘA \nZâna ILDIKO BABENCO \nMuzica: înregistrare din anul 2003 cu Orchestra Operei Naţionale Române Timişoara. \nConducerea muzicală: LADISLAU ROOTH. \nAnsamblul de balet al Operei Naţionale Române Timişoara. \nRegia tehnică: HELLEN GANSER \nPregătirea muzicală: RAREȘ PĂLTINEANU \nSufleur: EUGENIA GYURIS\, MIRCEA DAN PETCU \nSpectacol interpretat în limba română. \nSpectacolul nu are pauze și se încheie în jurul orei 19:15. \nVârsta recomandată: 3+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/hansel-si-gretel-de-engelbert-humperdinck/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/Hansel-si-Gretel.jpg
END:VEVENT
END:VCALENDAR