BEGIN:VCALENDAR
VERSION:2.0
PRODID:-//24TM.ro - ECPv6.11.2//NONSGML v1.0//EN
CALSCALE:GREGORIAN
METHOD:PUBLISH
X-ORIGINAL-URL:https://24tm.infinhost.net
X-WR-CALDESC:Events for 24TM.ro
REFRESH-INTERVAL;VALUE=DURATION:PT1H
X-Robots-Tag:noindex
X-PUBLISHED-TTL:PT1H
BEGIN:VTIMEZONE
TZID:Europe/Helsinki
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20250330T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20251026T010000
END:STANDARD
END:VTIMEZONE
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250516T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250516T210000
DTSTAMP:20260414T055941
CREATED:20250514T234537Z
LAST-MODIFIED:20250514T234753Z
UID:10000062-1747422000-1747429200@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Festivalul Internațional „Timișoara Muzicală”: Opera „Turandot”\, de Puccini
DESCRIPTION:Festivalul Internațional „Timișoara Muzicală”\, ajuns la cea de-a 49-a ediție\, continuă vineri\, 16 mai 2025\, de la ora 19:00\, cu o reprezentație grandioasă a operei „Turandot” de Giacomo Puccini\, pe scena Operei Naționale Române din Timișoara. \nSpectacolul o aduce în prim-plan pe soprana Edith Adetu\, invitată specială\, în rolul titlular al prințesei Turandot. Evenimentul va fi dirijat de Guido Mancusi\, celebrul dirijor austro-italian\, cunoscut pentru interpretările sale expresive ale repertoriului liric. \n„Turandot”\, ultima capodoperă a lui Puccini\, plasează acțiunea într-o Chină fantastică\, unde prințesa Turandot supune pretendenții la un test fatal al celor trei enigme. Într-o poveste despre destin\, sacrificiu și iubire\, opera dezvăluie triumful dragostei asupra fricii și cruzimii. \nBiletele sunt disponibile la casieria Operei și online.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/opera-turandot-de-puccini-in-cadrul-festivalului-international-timisoara-muzicala/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/05/Turandot1.jpeg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250321T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250321T190000
DTSTAMP:20260414T055941
CREATED:20250221T115541Z
LAST-MODIFIED:20250221T115541Z
UID:10000036-1742583600-1742583600@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Un secol de muzică\, concert aniversar dedicat dirijorului și compozitorului László Rooth
DESCRIPTION:Gală omagială dedicată compozitorului și dirijorului László Rooth\, personalitate marcantă a scenei muzicale\, membru fondator al Operei Naționale Române din Timișoara. \nEvenimentul va aduce în prim-plan momente muzicale de excepție\, interpretate de artiști consacrați\, într-un spectacol ce celebrează moștenirea artistică lăsată de maestru. De asemenea\, programul include aranjamente muzicale realizate de László Rooth. \nO seară de muzică și emoție\, un tribut adus unei cariere de excepție. \nConducerea muzicală: NIR BRAND (invitat) \nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU\, Maestru de cor: LAURA MARE \nCu participarea soliștilor Operei Naționale Române din Timișoara. \nOrchestra și corul Operei Naționale Române din Timișoara \nRegia tehnică: LUCIAN BORU \nPregătirea muzicală: ANGELA BALICI\, RAREȘ PĂLTINEANU\, LEONARD BONEA\, MAKSYM BORINOV \nConcertul are două pauze. \nVârsta recomandată: 6+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române din Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/un-secol-de-muzica-concert-aniversar-dedicat-dirijorului-si-compozitorului-laszlo-rooth/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/ORT-Un-secol-de-muzica.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250315T110000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250315T110000
DTSTAMP:20260414T055941
CREATED:20250221T114557Z
LAST-MODIFIED:20250221T114605Z
UID:10000034-1742036400-1742036400@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Peter Pan\, de Laurențiu Profeta
DESCRIPTION:Operă pentru copii\nLibretul: Eugen Rotaru \n„Peter Pan” este o operă comică pentru copii compusă de Laurențiu Profeta\, cu libretul semnat de Eugen Rotaru. Premiera spectacolului a avut loc în anul 1984 la Opera Comică pentru Copii din București. Compozitorul a creat atât momente muzicale de sine stătătoare\, cât și „pagini de atmosferă” care subliniază aparițiile misterioase ale lui Peter Pan sau momentele tensionate dinaintea confruntărilor dintre copii și pirați. \nPrin această operă\, Laurențiu Profeta a reușit să aducă pe scenă farmecul poveștii lui Peter Pan\, creând o lucrare accesibilă și captivantă pentru publicul tânăr\, dar și pentru cei care doresc să retrăiască farmecul copilăriei. \nConducerea muzicală: SZABOLCS HERMANN \nRegia artistică/Decoruri: ȘTEFAN MUNTEANU \nCostume: GETA MEDINSCHI \nCoregrafia: LUCIA GHIVERCEA \nVideo proiecții: NN \nMaeștri balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nAsistent regie artistică: MUGUREL CHIRILĂ \nPeter Pan MILIȚA PANTIN / LIGIA POPESCU \nWendy CRISTINA VLAICU / DAIANA VINARS \nJohn GABRIELLA VARVARI / LAURA MĂRGINEAN \nMichael ANTONELA BARNAT / GEORGIANA NECȘA \nPovestitorul GELU DOBREA / IULIAN IOAN IOSIP \nDomnul Darling/Căpitanul Hook MARIUS GOȘA / RĂZVAN GROZĂVESCU \nDoamna Darling DIANA CHIRILĂ / ANA MARIA STĂNOIA \nNana BEATRIX IMRE / ALINA PÎNDICI \nCrocodilul MIHAIL DOGOTARI \nPiuilă LORENA DRAGALINA \nRonțăilă SILVIA ANTEMIA \nȘugubeață ROXANA TOMESCU \nCârlionț ROANA MIHUȚ \nPirații: BOGDAN ILISIE\, ALEXANDRU TICULA\, DARIUS AGRIMA\, SERGIU ANGHEL\, SERGIU MIHALIC \nZâne: MANUELA GHEORGHE\, IRINA IORDACHE\, GETA VERNICU \nAnsamblul de balet al Operei Naţionale Române din Timişoara \nRegia tehnică: LUCIAN BORU \nPregătirea muzicală: LEONARD BONEA\, MAKSYM BORINOV \nSufleor: EUGENIA GYURIS\, MIRCEA DAN PETCU \nSpectacol interpretat în limba română \nSpectacolul nu are pauze. \nVârsta recomandată: 6+
URL:https://24tm.infinhost.net/event/peter-pan-de-laurentiu-profeta-2/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/ORT-Peter-Pan.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250314T180000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250314T180000
DTSTAMP:20260414T055941
CREATED:20250221T114348Z
LAST-MODIFIED:20250221T114348Z
UID:10000033-1741975200-1741975200@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Peter Pan\, de Laurențiu Profeta
DESCRIPTION:Operă pentru copii\nLibretul: Eugen Rotaru \n„Peter Pan” este o operă comică pentru copii compusă de Laurențiu Profeta\, cu libretul semnat de Eugen Rotaru. Premiera spectacolului a avut loc în anul 1984 la Opera Comică pentru Copii din București. Compozitorul a creat atât momente muzicale de sine stătătoare\, cât și „pagini de atmosferă” care subliniază aparițiile misterioase ale lui Peter Pan sau momentele tensionate dinaintea confruntărilor dintre copii și pirați. \nPrin această operă\, Laurențiu Profeta a reușit să aducă pe scenă farmecul poveștii lui Peter Pan\, creând o lucrare accesibilă și captivantă pentru publicul tânăr\, dar și pentru cei care doresc să retrăiască farmecul copilăriei. \nConducerea muzicală: SZABOLCS HERMANN \nRegia artistică/Decoruri: ȘTEFAN MUNTEANU \nCostume: GETA MEDINSCHI \nCoregrafia: LUCIA GHIVERCEA \nVideo proiecții: NN \nMaeștri balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nAsistent regie artistică: MUGUREL CHIRILĂ \nPeter Pan MILIȚA PANTIN / LIGIA POPESCU \nWendy CRISTINA VLAICU / DAIANA VINARS \nJohn GABRIELLA VARVARI / LAURA MĂRGINEAN \nMichael ANTONELA BARNAT / GEORGIANA NECȘA \nPovestitorul GELU DOBREA / IULIAN IOAN IOSIP \nDomnul Darling/Căpitanul Hook MARIUS GOȘA / RĂZVAN GROZĂVESCU \nDoamna Darling DIANA CHIRILĂ / ANA MARIA STĂNOIA \nNana BEATRIX IMRE / ALINA PÎNDICI \nCrocodilul MIHAIL DOGOTARI \nPiuilă LORENA DRAGALINA \nRonțăilă SILVIA ANTEMIA \nȘugubeață ROXANA TOMESCU \nCârlionț ROANA MIHUȚ \nPirații: BOGDAN ILISIE\, ALEXANDRU TICULA\, DARIUS AGRIMA\, SERGIU ANGHEL\, SERGIU MIHALIC \nZâne: MANUELA GHEORGHE\, IRINA IORDACHE\, GETA VERNICU \nAnsamblul de balet al Operei Naţionale Române din Timişoara \nRegia tehnică: LUCIAN BORU \nPregătirea muzicală: LEONARD BONEA\, MAKSYM BORINOV \nSufleor: EUGENIA GYURIS\, MIRCEA DAN PETCU \nSpectacol interpretat în limba română \nSpectacolul nu are pauze. \nVârsta recomandată: 6+
URL:https://24tm.infinhost.net/event/peter-pan-de-laurentiu-profeta/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/ORT-Peter-Pan.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250309T180000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250309T180000
DTSTAMP:20260414T055941
CREATED:20250221T113807Z
LAST-MODIFIED:20250221T113831Z
UID:10000032-1741543200-1741543200@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Giselle\, balet în două acte\, de Adolphe Charles Adam
DESCRIPTION:Libretul: Theophile Gautier şi Jules Henri Saint – Georges \nGiselle este tragedia unui tinere țărănci\, care tânjește după dragoste și dansează cu pasiune în lumea viselor ei. Îndrăgostită de Albert\, un tânăr nobil cu o identitate ascunsă\, și înșelată în așteptările ei\, confruntată cu adevărul\, dezvăluit de Hans\, tânărul pădurar\, care o iubește fără speranță\, Giselle își pierde mințile și moare. Se alătură dansatoarelor fantomatice\, alaiului de spirite ale tinerelor părăsite de iubiții lor\, care îi cuprind în dansul lor fără odihnă\, obligându-i să danseze până la moarte\, pe cei care le-au înșelat. Dansul este cel care decide soarta fetei\, dar și a tinerilor care își împletesc destinul cu al ei. Giselle încearcă să se opună maleficelor vilis și refuză ordinele crudei regine Myrtha. Nu îl va putea salva pe Hans\, însă va reuși să îl păstreze în viață pe Albert\, printr-un dans al iubirii\, pe care îl prelungește până la momentul răsăritului\, când puterea spiritelor răzbunătoare se stinge. Giselle se întoarce în mormânt\, iar Albert rămâne singur\, într-o lume lipsită de speranță. \nLa începutul secolului al XIX-lea\, lumea baletului era în plină revoluție la Paris\, viziunea asupra ei se schimbase și odată cu ea subiectele\, extrase din tematica literaturii\, a teatrului sau a operei\, mult mai convingător puse în scenă prin noua tehnică de balet\, decât prin discurs sau cântec. O lume dominată de noile idei coregrafice ale marilor reformatori\, Jean Georges Noverre sau Filippo Taglioni\, ultimul\, creator al așa-numitului ballet blanc\, al genului coregrafic cu ființe imateriale și lumi fantastice. O epocă nouă\, romantică\, aceea a balerinei Maria Taglioni\, cea care a dat viață la 12 martie 1832 Silfidei de Jean Schneitzhoeffer\, precum și a Carlottei Grisi\, care un deceniu mai târziu o va însufleți pe Giselle\, va atinge idealul de convergență al căutărilor\, și își va lega pentru totdeauna numele de partitura ei. \nLumea pământeană și cea fantastică\, antagonismul acestora\, influențează concepția coregrafică a celor două acte\, primul\, rustic și robust\, plasat în satul țărănesc\, al doilea\, un balet alb\, al spiritelor aerului\, pădurii și apei\, în care tehnica clasică și figurațiile geometrice acaparează privirile. Scena devine martora splendidei confruntări dintre cele două lumi\, aceea senzuală și plină de culoare a dansului de caracter și cea sumbră și melancolică a clasicismului alb\, un paralelism impecabil sugerat prin dramaturgia cromatică a spectacolului. \nCu motivul iubirii de neatins în lumea reală și crearea unei contra-lumi supranaturale\, cu tematica alegerii libere\, a mezalianței și eșecul acestora în ordinea socială a satului țărănesc\, cu o apropiere pe un tărâm fantastic\, pentru o scurtă perioadă de timp\, sub semnul morții\, a tinerilor îndrăgostiți\, Giselle devine una dintre cele mai longevive partituri din istoria spectacolelor de balet. \nConcepută inițial de Jean Coralli\, cel care și-a impus amprenta asupra actului I\, coregrafia a fost completată de aceea a lui Jules Perrot\, care a adaptat personajul principal abilităților extraordinare ale Carlottei Grisi. Giselle va rămâne în repertoriul Operei din Paris până în 1868\, își multiplică succesul în orașele Europei și ale Americii de Nord\, însă se va impune prin versiunea creată în 1884 de Marius Petipa\, pentru Baletul Imperial din Sankt Petersburg și balerina Maria Gorchenkova. În revizuirile finale ale lui Petipa\, Giselle va recuceri scena pariziană în anul 1910\, un triumf datorat Baletelor Ruse\, precum și uneia dintre cele mai mari balerine ale lumii\, Anna Pavlova. \nElogiat pentru frumusețea muzicii și a dansului\, pentru complexitatea tehnică și abilitatea dramatică a rolului principal feminin\, Giselle rămâne un etalon al baletului romantic\, o poveste universală despre iubire și trădare\, despre remușcare și iertare. \nConducerea muzicală: CIPRIAN TEODORAȘCU (invitat) \nRegia și coregrafia: OVIDIU MATEI IANCU (după coregrafia clasică a lui Marius Petipa) \nAsistenți coregrafie: ALIN RADU\, MANUELA ARDELEAN \nScenografia: ADRIANA URMUZESCU (invitată) \nMaeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU \nGiselle CARLA DUKAI \nAlbert ANTONIN FARAUT \nHans GUSTAVO FERREIRA (debut) \nWilfried SERGIU ANGHEL \nContele DARIUS AGRIMA \nBatilda RAISA KADAR \nMama MIRABELA ZONAI \nPas de deux CODRUȚA BĂLAN\, YUKI SHIMAOKA \nMyrtha CHISAKO OTA \nMonna ANDREEA MIREA \nZulma CRISTINA MÎRZA (debut) \nPatru prietene: CRISTINA MÎRZA\, SAYUKI TOTSUKA\, HANA OKUDAIRA\, ANDREEA MIREA \nOrchestra și ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române din Timişoara în colaborare cu elevii Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara\, Secţia Coregrafie „Ştefan Gheorghe” \nRegia tehnică: HELLEN GANSER \nSpectacolul are o pauză. \nVârsta recomandată: 5+ \nSpectacolul conține efecte stroboscopice și nu este recomandat persoanelor cu fotosensibilitate! \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/giselle-balet-in-doua-actex-de-adolphe-charles-adam/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/ORT-Giselle.jpeg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250307T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250307T190000
DTSTAMP:20260414T055941
CREATED:20250221T111023Z
LAST-MODIFIED:20250221T111023Z
UID:10000031-1741374000-1741374000@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Țara Surâsului\, de Franz Lehár
DESCRIPTION:Operetă în două acte\nLibretul: Ludwig Herzer\, Fritz Löhner \nLa 9 februarie 1923\, Franz Lehár și libretistul său\, Victor Léon\, au prezentat la Theater an der Wien\, opereta „Tunica galbenă”\, o poveste de dragoste imposibilă\, lipsită de happy-end\, dintre o contesă austriacă și un prinț chinez. A fost urmată de „Clo-Clo” (1924)\, apoi de o serie de spectacole pentru publicul din Berlin – „Paganini” (1925)\, „Le Tzarevitch” (1928) și „Frédérique” (1928) -\, ale căror partituri principale masculine vizau profilul vocal al celui mai în vogă tenor al timpului\, Richard Tauber. \nÎn 1929\, Lehár revine asupra temei exotice din „Tunica galbenă”\, le încredințează libretul lui Ludwig Herzer și Fritz Löhner-Beda și continuă astfel seria „operetelor Tauber” cu „Țara Surâsului”\, o partitură prin care a revoluționat genul de operetă\, stabilindu-și influența asupra creațiilor lui Leo Fall\, Emmerich Kálmán\, Robert Stolz și a omologilor lor francezi și americani. \nÎn rolul principal al „Țării Surâsului”\, Prințul Sou-Chong\, Tauber a triumfat la Viena\, la 19 octombrie 1929\, la Berlin\, în 1936\, și a continuat cu o serie de 438 de reprezentații\, înainte de a cuceri Londra\, New-Yorkul și Parisul. \nÎn „Țara Surâsului”\, Lehár continuă seria subiectelor de inspirație orientală\, atât de apreciate de creatorii timpului – Mikado (Arthur Sullivan)\, Iris (Pietro Mascagni)\, Madame Buterfly și Turandot (Giacomo Puccini) – împărtășind mai ales cu acesta din urmă o adevărată pasiune pentru China\, pentru istoria\, civilizația și cultura ei. (Puccini a asistat la o reprezentație a „Tunicii galbene” la Viena\, în 1923\, și i-a trimis lui Lehár schițele primului act din Turandot. La rândul său\, Lehár a asistat la premiera postumă a operei prietenului său\, cu doi ani înainte de „Țara Surâsului”.) \nLisa\, excentrică fiică a contelui Lichtenfels este curtată cu ardoare de ofițerul Gustav von Pottensstein\, însă gândurile ei se îndreaptă către ambasadorul chinez la Viena\, prințul Sou-Chong. Învățat de la o vârstă fragedă să își reprime dorințele și impulsurile\, mereu ascuns în spatele unui surâs oriental autentic\, acesta cedează încurajărilor ei și îi mărturisește la rândul său\, că o iubește. \nÎncepută la Viena\, în anul 1912\, povestea de dragoste continuă în China Imperială. Lisa devine soția lui Sou-Chong și locuiește în palatul acestuia din Pekin. În noua sa poziție de prim-ministru\, Sou-Chong nu este însă altceva decât un supus al statului\, înrădăcinat în ceremonial și în gândirea ierarhică\, iar Lisa se confruntă cu realitatea unei alte culturi\, la care este incapabilă să se adapteze. Tradiția îi pretinde lui Sou-Chong să se căsătorească cu patru prințese manciuriene\, care îi sunt destinate\, un protocol care alterează rapid și iremediabil sentimentele lor. Iar când prințul își afirmă drepturile orientale față de ea\, Lisa se simte prizoniera lui și se hotărește să-l părăsească. Îi vor fi alături Mi\, sora prințului Sou Chong\, și Gustav von Pottenstein\, care din dragoste pentru Lisa\, a urmat-o la Pekin\, ca atașat militar. Trist\, sub masca unui surâs ca de sfinx\, Sou-Chong îi oferă Lisei libertatea. „Uită-te la fața mea\, nu plâng”\, o atenționează Sou-Chong pe Mi\, subliniind esențialul unei culturi\, în care viața se supune tradiției și ritualurilor\, iar obiceiul\, trebuie respectat. „Continuați să zâmbiți\, rămâneți mereu veseli”\, cântă prințul Sou-Chong în introducerea operetei „Țara Surâsului”! Un îndemn care străbate partitura\, de la începutul până la sfârșitul ei… \nFinalul resemnat și dramaturgia bazată pe logica renunțării au contribuit semnificativ la succesul acestei operete\, pentru a cărei notă melancolică Lehár se justifică în Neue Wiener Journal (1929): „Starea de spirit a publicului de astăzi face posibilă emanciparea operetei\, a ei însăși\, de plăsmuirea finalului fericit. Compozitorul poate trece de la operetă la operă și nu mai trebuie să se teamă de o expresie muzicală complexă.” Cu gândul la opera secolului în care a trăit\, pe care a adorat-o de-a lungul întregii sale vieți\, Lehár și-a caracterizat partitura ca pe o „operetă romantică în trei acte”. Iar apropierea ei de opera-comică\, precum și anvergura simfonică a orchestrației sale\, în care se simte spiritul lui Giacomo Puccini\, Richard Strauss\, Richard Wagner\, Claude Debussy sau chiar al lui Gustav Mahler\, sunt evidente. \nIncompatibilitatea dintre culturi și ideologii îi oferă lui Lehár material suficient pentru o abordare plină de diplomație a resurselor sonore\, bagajului lexical tradițional al actului I\, opunându-i în celelalte două acte\, un material muzical cu inserții orientale. \nCa peisajist și colorist\, Lehár ilustrează la fel de clar Viena și Pekinul\, interioarele sau împrejurimile lor\, își apropie partitura de structura unei piese de teatru și focalizează întreaga atenție asupra unei melodii centrale\, cu alură de șlagăr\, pe care o dedică vocii de tenor. „Dein ist mein ganzes Herz ” („Tu ești iubirea mea”)\, va fi însoțită și de alte arii și duete pătimașe și temperamentale\, componente ale unei muzici care descrie cu profundă onestitate dorințele\, visele\, utopiile\, iar în finalul ei\, abandonul\, renunțarea\, resemnarea celor care i-au făcut atât de credibilă povestea… \nConducerea muzicală: SZABOLCS HERMANN \nRegia artistică: MARINA EMANDI TIRON \nScenografia: GETA MEDINSKI \nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU \nMaestru de cor: LAURA MARE \nCoregrafia: CARMEN COJOCARU \nMaeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nPrințul Sou Chong CRISTIAN BĂLĂȘESCU \nContele Ferdinand Lichtenfels LEONARD IVAN \nLisa NARCISA BRUMAR \nContele Gustav von Pottenstein DARIUS GRUIȚĂ \nMi CRISTINA VLAICU \nTschang GELU DOBREA \nEcbathana MIRCEA DAN PETCU \nGeneralul MIHAI PRELIPCIAN \nDoamna Hardegg DIANA CHIRILĂ \nTashi MUGUREL CHIRILĂ \nUn valet OCTAVIAN LUȘCĂ \nFini ANA MARIA STĂNOIA \nVali DAIANA VINARS \nToni GEORGIANA NECȘA \nSoliştii baletului: ANDREEA MIREA\, ANTONIN FARAUT \nCorul\, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara \nRegia tehnică: Hellen GANSER \nPregătirea muzicală: Angela BALICI\, Rareş PĂLTINEANU\, Leonard BONEA\, Irina BELEA \nSufleur: Eugenia GYURIS \nSpectacol interpretat în limba română \nSpectacolul are o pauză \nVârsta recomandată: 6+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/tara-surasului-de-franz-lehar/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/ORT-Tara-surasului.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250305T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250305T190000
DTSTAMP:20260414T055941
CREATED:20250221T110514Z
LAST-MODIFIED:20250221T110827Z
UID:10000030-1741201200-1741201200@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Otello\, de Giuseppe Verdi
DESCRIPTION:Operă în patru acte\nLibretul: Arrigo Boito \nÎntors victorios dintr-o bătălie pe mare\, Otello devine victima ofițerului său\, Iago\, dornic să se răzbune pentru refuzul de a fi promovat la rangul militar pe care îl râvnea. Profitând de încredea lui Otello\, reușește să îl convingă că soția lui\, Desdemona\, îl înșeală cu capitanul Cassio\, inventând dovada vinovăției ei și hrănind apoi orgoliul și neîncrederea maurului prin indicii tulburătoare. Ura și ambiția îl fac pe Iago să persevereze în planurile lui\, Otello este copleșit de gelozie\, o insultă și disprețuieste public pe Desdemona\, și în ciuda protestelor și a rugăminților ei\, o ucide. Descoperă apoi teribilul adevăr și cuprins de remușcări\, își ia viața. \nO unitate de timp (evenimente istorice de la sfârșitul secolului al XVI-lea\, din perioada luptelor pentru putere ale Republicii de la Veneția cu Imperiul otoman) și de loc (insula Cipru)\, dezvăluie preocuparea pentru rigoare și echilibru\, pe care Boito le cultivă într-un mod credibil și eficient. \nEliminând aproape integral actul I al piesei de teatru\, Verdi și Boito își încep versiunea cu prima scenă a actului II\, omițând primul act din Veneția\, în care Otello și Desdemona se căsătoresc\, iar Dogele și consiliul său îl desemnează pe Otello să conducă marea lor expediție împotriva otomanilor. Reduc cu abilitate originalul și intriga la liniile de bază\, limitează numărul personajelor și al scenelor\, obținând o densitate pe care o subliniază apoi prin renunțarea la decupajele tradiționale. În mod neobișnuit\, „Otello” nu începe cu un preludiu\, uvertură sau introducere. Iar din punct de vedere structural\, vechile contururi ale operei cedează în favoarea unor forme scenice de mare anvergură\, care se întind pe acte întregi. Parlando-ul din „La Traviata”\, tehnica motivelor din „Simon Boccanegra”\, precum și tratamentul timbral orchestral din „Aida” sunt sintetizate aici într-o unitate muzical-dramatică\, care permite numai câteodată numerelor închise să se întrevadă în continuitatea fluxului sonor. \nConducerea muzicală: MIHNEA IGNAT\nRegia: CARMEN DOBRESCU\nAdaptarea regizorală: CLAUDIA MACHEDON\nScenografia: GRIGORE GORDUZ\nAdaptarea scenografică: GETA MEDINSCHI\nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU\nMaestru de cor: LAURA MARE \nVideo: IOSIF ROZEMBERG \nOtello TEODOR ILINCĂI\nJago ȘERBAN VASILE\nDesdemona LĂCRIMIOARA CRISTESCU\nCassio COSMIN IFRIM\nLodovico GELU DOBREA\nEmilia GABRIELA TOADER\nMontano MARIUS GOȘA\nRoderigo MARIUS ZAHARIA\nUn araldo MIHAI PRELIPCIAN \nCorul și orchestra Operei Naţionale Române Timişoara. \nRegia tehnică: LUCIAN BORU\nPregătirea muzicală: ANGELA BALICI\, RAREȘ PĂLTINEANU\, LEONARD BONEA\nSufleur: EUGENIA GYURIS \nSpectacol cântat în limba italiană şi titrat în limbile română și engleză \nSpectacolul are două pauze \nVârsta recomandată: 10+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/otello-de-giuseppe-verdi/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/ORT-Otello.jpg
END:VEVENT
END:VCALENDAR