BEGIN:VCALENDAR
VERSION:2.0
PRODID:-//24TM.ro - ECPv6.11.2//NONSGML v1.0//EN
CALSCALE:GREGORIAN
METHOD:PUBLISH
X-ORIGINAL-URL:https://24tm.infinhost.net
X-WR-CALDESC:Events for 24TM.ro
REFRESH-INTERVAL;VALUE=DURATION:PT1H
X-Robots-Tag:noindex
X-PUBLISHED-TTL:PT1H
BEGIN:VTIMEZONE
TZID:Europe/Helsinki
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20240331T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20241027T010000
END:STANDARD
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20250330T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20251026T010000
END:STANDARD
END:VTIMEZONE
BEGIN:VEVENT
DTSTART;VALUE=DATE:20241204
DTEND;VALUE=DATE:20250401
DTSTAMP:20260417T121449
CREATED:20250221T122025Z
LAST-MODIFIED:20250221T122058Z
UID:10000039-1733270400-1743465599@24tm.infinhost.net
SUMMARY:De Anima – Gheorghe Fikl
DESCRIPTION:Muzeul Național de Artă Timișoara are plăcerea de a anunța găzduirea\, în Sala Baroc\, a expoziției „De Anima” semnată de Gheorghe Fikl\, artist care s-a remarcat ca unul dintre cei mai importanți pictori contemporani români din ultimele trei decenii. \n„Expoziția împrumută faimosul titlu al tratatului lui Aristotel despre suflet. Pentru filosof\, sufletul este un principiu al vieții și al mișcării ființelor vii. Un principiu vital\, senzorial și intelectual. Elemente care ghidează și lucrările acestei expoziții unde corpul viu locuiește corpul construit\, unde animalul și barocul\, natura și cultura se întâlnesc în simbioze bizare. Gheorghe Fikl propune în această expoziție o privire critică și ironică asupra lumii noastre în Antropocen\, asupra devenirii noastre animal\, în scene absurde ce par desprinse din vise\, realizate într-o pictură puternică\, cu tușe neo-expresioniste\, ce-și trage seva din exuberanța și excesele barocului”\, declară curatorul Horea Avram. \nAceastă referire la opulența stilului baroc este reflectată în relația dintre monumentalitatea viscerală a operei artistului și grandiozitatea spațiului arhitectural al Palatului și Sălii Baroc\, subliniind tranziția acestui spațiu în contemporaneitate\, fără a-și pierde identitatea plastică. \nNăscut în 1968 la Timișoara\, Gheorghe Fikl a studiat artele plastice la universitățile din Cluj și Timișoara\, avându-l ca profesor pe Romul Nuțiu. Primele sale lucrări au fost experimente multimedia și instalații\, realizate prin juxtapuneri întâmplătoare de obiecte găsite\, inserții fotografice\, pictură și colaj. Aceste explorări de inspirație dadaistă au evoluat treptat în pictură figurativă de inspirație barocă\, cu compoziții stranii și suprarealiste care intrigă și bulversează privitorul. Animalele ocupă un loc central\, devenind personaje bizare – turme de oi în saloane somptuoase\, tauri falnici sub candelabre strălucitoare sau păuni rătăcind prin case țărănești cu tavane prăbușite care dezvăluie cerul larg – toate acestea au devenit marca sa vizuală inconfundabilă. Temele sale preferate includ singurătatea\, memoria\, conflictul dintre carnal și spiritual\, violența și tensiunea dintre timpul istoric și cel personal. \nLucrările sale sunt prezente în colecții private și publice din România și străinătate\, inclusiv în colecția Regelui Charles al III-lea al Marii Britanii. De-a lungul carierei\, a avut expoziții de succes în Timișoara\, București\, Londra\, Luxemburg\, New York și Lisabona. Gheorghe Fikl trăiește și lucrează în Timișoara și Socolari\, unde a creat un spațiu artistic unic\, ce reunește oameni din diverse domenii în jurul artei și al creativității. \n„De Anima” se înscrie în seria evenimentelor dedicate aniversării a 150 de ani de la atestarea Baroului Timiș. Camera Avocaților Timișoara a fost constituită în 25 ianuarie 1875\, expoziția marcând acest moment special pe 25 ianuarie 2025\, în cadrul festivităților organizate de Consiliul Baroului Timiș.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/de-anima-gheorghe-fikl/
LOCATION:Muzeul Național de Artă Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/MNART-Fikl-De-Anima.jpeg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250304T103000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250304T111000
DTSTAMP:20260417T121449
CREATED:20250227T001515Z
LAST-MODIFIED:20250227T001515Z
UID:10000041-1741084200-1741086600@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Bisous bébé: atelier de joacă\, muzică și explorare senzorială cu zâna Anabella
DESCRIPTION:Un atelier pentru bebeluși (10-24 luni) și părinți\, în care sunt folosite sunete\, cântece în limba franceză precum și exerciții de motricitate pentru a-i ajuta pe copii să se familiarizeze cu sunetele și melodicitatea limbii franceze. \nCÂND? Marți\, 4 martie\, între orele 10:30-11:10 \nINSCRIERI: până în 3 martie\, în limita locurilor disponibile \nUNDE? Ludoteca Institutului Francez \nTARIFE: \n40 RON\, tarif întreg\n35 RON\, tarif redus pentru posesorii Cardului CulturaPlus \nÎnscriere: https://forms.gle/Sn3HvAdfAoBWSrus8
URL:https://24tm.infinhost.net/event/bisous-bebe-atelier-de-joaca-muzica-si-explorare-senzoriala-cu-zana-anabella/
LOCATION:Ludoteca Institutului Francez
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/Atelier-bebelusi.jpeg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250304T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250304T190000
DTSTAMP:20260417T121449
CREATED:20250220T132111Z
LAST-MODIFIED:20250220T132252Z
UID:10000015-1741114800-1741114800@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Romanian Psycho
DESCRIPTION:Am găsit undeva acest citat filozofic: „Viața ar fi mult mai simplă dacă binele și răul ar fi concepții fixe și absolute\, însă deseori ne ciocnim de faptul că ceea ce pare a fi bine\, în anumite circumstanțe este complet invers”. Mi se pare o caracterizare foarte potrivită pentru povestea de față.\nFlorin Piersic jr \nFlorin Piersic jr\, se întoarce la tripla ipostază de dramaturg\, regizor și interpret în comedia Romanian Psycho. Îndrăgitul actor al Teatrului Național construiește\, cu inteligența\, cu umorul și cu verva care îi sunt proprii\, ceea ce se numește științific „safe space”\, spațiul de siguranță al cărui destinatar este personajul necunoscut care poate lua chipul fiecărui spectator în parte. \nTextul\, regia artistică și interpretarea Florin Piersic jr \nScenografia Tudor Prodan \nRegizor tehnic: Cristian Stana \nLumini: Gerhardt Crăciun \nSunet: Claudiu Surmei \nCostume: Carla Pora Stiassny \nRecuzită: Mariana Doboșan\, Diana Itul \nTehnic de scenă: Marius Crăciunesc\, Iosif Toth\, Traian Oneț\, Iustin Răgman\, Vasile Bălașa\, Flavius Bioșa\, Ioan Bârzovan\, Nicolae Lăcătaș\, Costel Găletan\, David Iov\, Tihomir Uroș\, Roberto Nica\, Sorin Barnea \nDurata spectacolului: 1h50 (fără pauză)
URL:https://24tm.infinhost.net/event/romanian-psycho/
LOCATION:Teatrul Național Mihai Eminescu Timișoara\, Sala Mare
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/TNTM-romanian-psycho.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250305T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250305T190000
DTSTAMP:20260417T121449
CREATED:20250220T132738Z
LAST-MODIFIED:20250220T132839Z
UID:10000016-1741201200-1741201200@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Aeroport\, de Ștefan Caraman
DESCRIPTION:El\, un scriitor blazat\, cu o istorie de iubiri mai mult sau mai puţin patetice\, mai mult sau mai puţin puse sub semnul alienării\, captiv de bunăvoie într-o căsnicie în care relaţia de bază este ura civilizată. Ea\, tînără\, inteligentă\, sclipitoare\, dar\, în egală măsură\, nesigură\, prinsă într-o relaţie inconfortabilă\, victimă a propriilor alegeri.Textul lui Ştefan Caraman surprinde un instantaneu oricînd posibil. Doi străini – un bărbat şi o femeie – într-un moment de tranzit\, la propriu\, intră\, aproape întîmplător\, unul în viaţa celuilalt. Aerul pseudo-autobiografic al textului face ca strategiile de atracţie şi respingere ale celor doi să devină din ce în ce mai palpitante. Interferenţa meteorică a existenţelor acestora devine o oglindă care\, deformînd\, spune adevărul şi care\, cine ştie\, poate însemna o poartă spre un alt drum\, spre o altă viaţă. Sau nu. \n\nDistribuția: Alina Ilea (Sorana)\, Romeo Ioan (Rudi) \n\nDecoruri: Mihai Păcurar\nCostume: Dorothea Iordănescu\nVideo: Wonderboy \nRegia artistică: Ion-Ardeal Ieremia \n\nRegia tehnică: Cristian Stana \nSufleor: Judit Reinhardt \nLumini: Costinel Asproiu \nSonorizare: Peter Szabo \nVideo: Eugen Obrad \nRecuziter: Alin Tofan \nCostumieră: Veronica Gerstenegst \nMachiaj: Andra Diac \nCoafură: Ramona Bologa \nTehnic de scenă: Marius Crăciunesc\, Iosif Toth\, Traian Oneț\, Vasile Bălașa\, Iustin Răgman\, Flavius Bioșa\, Mihaly Pongracz\, Ionel Teodorescu \nDurata spectacolului: 1h 40
URL:https://24tm.infinhost.net/event/aeroport-de-stefan-caraman/
LOCATION:Teatrul Național Mihai Eminescu Timișoara\, Studio Uțu Strugari
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/TNTM-Aeroport.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250305T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250305T190000
DTSTAMP:20260417T121449
CREATED:20250221T110514Z
LAST-MODIFIED:20250221T110827Z
UID:10000030-1741201200-1741201200@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Otello\, de Giuseppe Verdi
DESCRIPTION:Operă în patru acte\nLibretul: Arrigo Boito \nÎntors victorios dintr-o bătălie pe mare\, Otello devine victima ofițerului său\, Iago\, dornic să se răzbune pentru refuzul de a fi promovat la rangul militar pe care îl râvnea. Profitând de încredea lui Otello\, reușește să îl convingă că soția lui\, Desdemona\, îl înșeală cu capitanul Cassio\, inventând dovada vinovăției ei și hrănind apoi orgoliul și neîncrederea maurului prin indicii tulburătoare. Ura și ambiția îl fac pe Iago să persevereze în planurile lui\, Otello este copleșit de gelozie\, o insultă și disprețuieste public pe Desdemona\, și în ciuda protestelor și a rugăminților ei\, o ucide. Descoperă apoi teribilul adevăr și cuprins de remușcări\, își ia viața. \nO unitate de timp (evenimente istorice de la sfârșitul secolului al XVI-lea\, din perioada luptelor pentru putere ale Republicii de la Veneția cu Imperiul otoman) și de loc (insula Cipru)\, dezvăluie preocuparea pentru rigoare și echilibru\, pe care Boito le cultivă într-un mod credibil și eficient. \nEliminând aproape integral actul I al piesei de teatru\, Verdi și Boito își încep versiunea cu prima scenă a actului II\, omițând primul act din Veneția\, în care Otello și Desdemona se căsătoresc\, iar Dogele și consiliul său îl desemnează pe Otello să conducă marea lor expediție împotriva otomanilor. Reduc cu abilitate originalul și intriga la liniile de bază\, limitează numărul personajelor și al scenelor\, obținând o densitate pe care o subliniază apoi prin renunțarea la decupajele tradiționale. În mod neobișnuit\, „Otello” nu începe cu un preludiu\, uvertură sau introducere. Iar din punct de vedere structural\, vechile contururi ale operei cedează în favoarea unor forme scenice de mare anvergură\, care se întind pe acte întregi. Parlando-ul din „La Traviata”\, tehnica motivelor din „Simon Boccanegra”\, precum și tratamentul timbral orchestral din „Aida” sunt sintetizate aici într-o unitate muzical-dramatică\, care permite numai câteodată numerelor închise să se întrevadă în continuitatea fluxului sonor. \nConducerea muzicală: MIHNEA IGNAT\nRegia: CARMEN DOBRESCU\nAdaptarea regizorală: CLAUDIA MACHEDON\nScenografia: GRIGORE GORDUZ\nAdaptarea scenografică: GETA MEDINSCHI\nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU\nMaestru de cor: LAURA MARE \nVideo: IOSIF ROZEMBERG \nOtello TEODOR ILINCĂI\nJago ȘERBAN VASILE\nDesdemona LĂCRIMIOARA CRISTESCU\nCassio COSMIN IFRIM\nLodovico GELU DOBREA\nEmilia GABRIELA TOADER\nMontano MARIUS GOȘA\nRoderigo MARIUS ZAHARIA\nUn araldo MIHAI PRELIPCIAN \nCorul și orchestra Operei Naţionale Române Timişoara. \nRegia tehnică: LUCIAN BORU\nPregătirea muzicală: ANGELA BALICI\, RAREȘ PĂLTINEANU\, LEONARD BONEA\nSufleur: EUGENIA GYURIS \nSpectacol cântat în limba italiană şi titrat în limbile română și engleză \nSpectacolul are două pauze \nVârsta recomandată: 10+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/otello-de-giuseppe-verdi/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/ORT-Otello.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250306T180000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250306T180000
DTSTAMP:20260417T121449
CREATED:20250216T194124Z
LAST-MODIFIED:20250216T194256Z
UID:10000006-1741284000-1741284000@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Festivalul-concurs Gelu Stan 2025
DESCRIPTION:Șaptesprezece  tineri frumoși și cu drag de folclor\, participanți la preselecția Festivalului–Concurs Gelu Stan 2025\, și-au cucerit un loc pe scena finaliștilor. Cântecele lor\, talentul\, pasiunea pentru folclorul autentic și ambiția artistică alcătuiesc o lume care reconstituie o ”hartă” etnofolclorică vie și captivantă.  Gala festivalului se va desfășura în 6 martie\, în urbea natală a ilustrului muzicolog omagiat. \nLugojul găzduiește cea de-a VII-a ediție a Festivalului – Concurs „Gelu Stan”\,  eveniment artistic de anvergură\, dedicat omagierii dirijorului\, profesorului și muzicologului Gelu Stan. Personalitatea sa remarcabilă și impactul său asupra zecilor de generații de soliști sunt un adevărat exemplu de inspirație\, iar îndrumările sale au contribuit semnificativ la promovarea culturii tradiționale timișene. Născut în Lugoj\, Gelu Stan a urmat cursurile primare în orașul natal și a absolvit\, în 1965\, Institutul Pedagogic din Timișoara\, iar în 1972\, studiile muzicale la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București. În decursul a 20 de ani\, a fost dirijor al Ansamblului Profesionist Banatul\, obținând de cinci ori premiul I la nivel național ca dirijor profesionist. Începând din 1990\, a realizat emisiuni la Radio Timișoara și a coordonat Secția Muzicală între 1990 și 2000. A fost președinte al juriilor la numeroase festivaluri folclorice și a fost distins\, în 2008\, de  Consiliului Județean Timiș\,  cu premiul ProCultura – Timisiensis\, pentru promovarea artei și culturii timișene. \nCompetiția muzicală care poartă numele marelui muzicolog bănățean atrage în fiecare an soliști talentați\, ambițioși și pasionați din toată țara. Cei 17 tineri finaliști ai  Festivalului Concurs Gelu Stan în acest an sunt:  Geo Ionuț Filip (16 ani\, Maramureș )\, Denisa Cecilia Prunian (17 ani\, Sălaj)\, Camelia Tămaș (20 ani\, Valea Someșului Mic)\, Simina Popescu (19 ani\, Gorj)\, Alexandra Pițu (18 ani\, Giurgiu\, zona  Vlașca)\, Maria Șaptebani (15 ani\, reprezentatând zona Mehedinți )\, Sara Ștefania Avasîicii (15 ani\, Moldova )\, Teodora Negrea (18 ani\, Bucovina)\, Oana Ștefania Berdie (20 ani\, Bihor )\, Daria Costea (18 ani \,Valea Târnavelor )\,  Denisa Elena Pîrvu (19 ani\, Muscel )\, David Crișan (16 ani\, Banatul de Câmpie)\, Denisa Gavriluț 1(8 ani\, Banatul de Munte)\, Alexandru Brundean (19 ani\, Banatul de Munte)\, Ana Maria Moldovan (15 ani\, Banatul de Câmpie )\,  Ana Gabriela Coțe (15 ani\, Banatul de Câmpie)\, Sorin Cheva (19 ani\, Banatul de Munte). \nConcursul\, festivitatea de decernare a premiilor și spectacolul de gală al laureaților vor avea loc în 6 martie 2025\, de la ora 18:00\, la Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu” din Lugoj. Acompaniamentul este asigurat de Orchestra Ansamblului Profesionist Banatul\, dirijată de Sebastian Roșca. Spectacolul  va fi prezentat de Iuliana Tudor. Coregrafia poartă semnătura maeștrilor Brândușa și Nicolae Stănescu\, precum și a instructorului de dansuri Denis Chira.  Invitați în recital  vor fi foarte îndrăgiții soliști Petrică Miulescu Irimică\, Ciprian Roman\, Robert Târnăveanu\, Dumitru Stoicănescu și Vlad Lință\, laureatul ediției 2024. \nSe vor acorda următoarele premii în bani: Marele Premiu – 4000 lei\, Premiul I – 3000 lei\, Premiul II –  2000 lei\, Premiul III – 1500 lei\, 3 Premii speciale în valoare de 800 lei\, Premiul Radio Timișoara și Premiul Tinereții acordat de familia maestrului Gelu Stan.  Invitațiile vor fi diponibile la casieria Casei de Cultură  ”Traian Grozăvescu”\, Splaiul Coriolan Brediceanu\, nr.5 din Lugoj\, începând cu data de 24 februarie 2025 \nEvenimentul se desfășoară cu susținerea financiară a Consiliului Județean Timiș. \nFestivalul – Concurs Gelu Stan\, ediția a VII-a\, 2025 este organizat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș\, coordonat de profesor Liliana Laichici\, manager.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/festivalul-concurs-gelu-stan-2025/
LOCATION:Teatrul Municipal Traian Grozăvescu Lugoj
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/Festival-Concurs-Gelu-Stan.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250306T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250306T190000
DTSTAMP:20260417T121449
CREATED:20250220T133941Z
LAST-MODIFIED:20250220T133941Z
UID:10000017-1741287600-1741287600@24tm.infinhost.net
SUMMARY:O scrisoare pierdută\, de I.L. Caragiale
DESCRIPTION:Actuală și azi\, O SCRISOARE PIERDUTĂ\, comedie de moravuri sociale și politice\, cum a fost ea numită de critici\, a fost scrisă Ion Luca Caragiale în anul 1884. \nCampanie electorală undeva\, în provincie. Avocatul Nae Caţavencu vrea să fie ales cu orice chip\, drept pentru care nu se sfieşte să îl şantajeze pe Tipătescu\, tânărul prefect al judeţului\, cu scrisoarea de amor pierdută de iubita lui\, Zoe Trahanache\, soţia şefului local al partidului\, „prezident în numeroase comitete şi comiţii”. Zoe se foloseşte de toate argumentele să îşi convingă iubitul şi soţul să cedeze şantajului şi\, deşi izbuteşte\, politica „de la centru” impune un necunoscut: Agamemnon Dandanache. \nÎntre timp\, versatul Trahanache nu stă degeaba\, balanţa se înclină în sens invers\, şantajistul devine şantajat\, şedinţa de numire oficială a candidatului se încheie cu o bătaie organizată de poliţistul Pristanda în înţelegere cu „şeful”\, iar Caţavencu îşi pierde pălăria în care ascunsese scrisoarea buclucaşă care\, cu inocentul ajutor al Cetăţeanului turmentat\, ajunge din nou în posesia frumoasei şi necugetatei Zoe. \nDistributia: Matei Chioariu (Ștefan Tipătescu)\, Doru Iosif (Agamemnon Dandanache)\, Romeo Ioan (Zaharia Trahanache)\, Cătălin Ursu (Iordache Brânzovenescu)\, Ion Rizea (Nae Cațavencu)\, Adrian Jivan (Cetățeanul turmentat)\, Bogdan Spiridon (Ghiță Pristanda)\, Andrei Zgăbaia (Popescu)\, Ionuţ Iova (Ionescu)\, Andrei Chifu (Tache Farfuridi) și Claudia Ieremia (Zoe Trahanache) \nSpaţiu scenografic: Zsolt Fehervári \nCostume: Alina Lăţan \nMuzica: Cári Tibor \nLight design: Lucian Moga \nRegia artistică: Ada Lupu Hausvater \nRegizor tehnic: Judit Reinhardt\, Cristian Stana \nLumini: Gerhard Crăciun \nOperator sunet: Peter Szabo\, Judit Reinhardt\, Eugen Obrad \nCostumiere: Carla Pora-Stiassny\, Veronica Gerstenegst\, Felicia Puiu \nRecuzită: Alin Tofan\, Károly Albert \nMachiaj: Andra Diac\, Denisa Iovan \nCoafură: Daniela Genig\, Lucian Mătieș \nTehnic de scenă: Marius Crăciunesc\, Iosif Toth\, Traian Oneț\, Iustin Răgman\, Vasile Bălașa\, Flavius Bioșa\, Ionel Teodorescu\, Ioan Bârzovan\, Nicolae Lăcătaș\, Dorel Găletan \nDurata spectacolului: 2h45
URL:https://24tm.infinhost.net/event/o-scrisoare-pierduta-de-i-l-caragiale/
LOCATION:Teatrul Național Mihai Eminescu Timișoara\, Sala Mare
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/TNTM-O-scrisoare-pierduta.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250307T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250307T190000
DTSTAMP:20260417T121449
CREATED:20250221T111023Z
LAST-MODIFIED:20250221T111023Z
UID:10000031-1741374000-1741374000@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Țara Surâsului\, de Franz Lehár
DESCRIPTION:Operetă în două acte\nLibretul: Ludwig Herzer\, Fritz Löhner \nLa 9 februarie 1923\, Franz Lehár și libretistul său\, Victor Léon\, au prezentat la Theater an der Wien\, opereta „Tunica galbenă”\, o poveste de dragoste imposibilă\, lipsită de happy-end\, dintre o contesă austriacă și un prinț chinez. A fost urmată de „Clo-Clo” (1924)\, apoi de o serie de spectacole pentru publicul din Berlin – „Paganini” (1925)\, „Le Tzarevitch” (1928) și „Frédérique” (1928) -\, ale căror partituri principale masculine vizau profilul vocal al celui mai în vogă tenor al timpului\, Richard Tauber. \nÎn 1929\, Lehár revine asupra temei exotice din „Tunica galbenă”\, le încredințează libretul lui Ludwig Herzer și Fritz Löhner-Beda și continuă astfel seria „operetelor Tauber” cu „Țara Surâsului”\, o partitură prin care a revoluționat genul de operetă\, stabilindu-și influența asupra creațiilor lui Leo Fall\, Emmerich Kálmán\, Robert Stolz și a omologilor lor francezi și americani. \nÎn rolul principal al „Țării Surâsului”\, Prințul Sou-Chong\, Tauber a triumfat la Viena\, la 19 octombrie 1929\, la Berlin\, în 1936\, și a continuat cu o serie de 438 de reprezentații\, înainte de a cuceri Londra\, New-Yorkul și Parisul. \nÎn „Țara Surâsului”\, Lehár continuă seria subiectelor de inspirație orientală\, atât de apreciate de creatorii timpului – Mikado (Arthur Sullivan)\, Iris (Pietro Mascagni)\, Madame Buterfly și Turandot (Giacomo Puccini) – împărtășind mai ales cu acesta din urmă o adevărată pasiune pentru China\, pentru istoria\, civilizația și cultura ei. (Puccini a asistat la o reprezentație a „Tunicii galbene” la Viena\, în 1923\, și i-a trimis lui Lehár schițele primului act din Turandot. La rândul său\, Lehár a asistat la premiera postumă a operei prietenului său\, cu doi ani înainte de „Țara Surâsului”.) \nLisa\, excentrică fiică a contelui Lichtenfels este curtată cu ardoare de ofițerul Gustav von Pottensstein\, însă gândurile ei se îndreaptă către ambasadorul chinez la Viena\, prințul Sou-Chong. Învățat de la o vârstă fragedă să își reprime dorințele și impulsurile\, mereu ascuns în spatele unui surâs oriental autentic\, acesta cedează încurajărilor ei și îi mărturisește la rândul său\, că o iubește. \nÎncepută la Viena\, în anul 1912\, povestea de dragoste continuă în China Imperială. Lisa devine soția lui Sou-Chong și locuiește în palatul acestuia din Pekin. În noua sa poziție de prim-ministru\, Sou-Chong nu este însă altceva decât un supus al statului\, înrădăcinat în ceremonial și în gândirea ierarhică\, iar Lisa se confruntă cu realitatea unei alte culturi\, la care este incapabilă să se adapteze. Tradiția îi pretinde lui Sou-Chong să se căsătorească cu patru prințese manciuriene\, care îi sunt destinate\, un protocol care alterează rapid și iremediabil sentimentele lor. Iar când prințul își afirmă drepturile orientale față de ea\, Lisa se simte prizoniera lui și se hotărește să-l părăsească. Îi vor fi alături Mi\, sora prințului Sou Chong\, și Gustav von Pottenstein\, care din dragoste pentru Lisa\, a urmat-o la Pekin\, ca atașat militar. Trist\, sub masca unui surâs ca de sfinx\, Sou-Chong îi oferă Lisei libertatea. „Uită-te la fața mea\, nu plâng”\, o atenționează Sou-Chong pe Mi\, subliniind esențialul unei culturi\, în care viața se supune tradiției și ritualurilor\, iar obiceiul\, trebuie respectat. „Continuați să zâmbiți\, rămâneți mereu veseli”\, cântă prințul Sou-Chong în introducerea operetei „Țara Surâsului”! Un îndemn care străbate partitura\, de la începutul până la sfârșitul ei… \nFinalul resemnat și dramaturgia bazată pe logica renunțării au contribuit semnificativ la succesul acestei operete\, pentru a cărei notă melancolică Lehár se justifică în Neue Wiener Journal (1929): „Starea de spirit a publicului de astăzi face posibilă emanciparea operetei\, a ei însăși\, de plăsmuirea finalului fericit. Compozitorul poate trece de la operetă la operă și nu mai trebuie să se teamă de o expresie muzicală complexă.” Cu gândul la opera secolului în care a trăit\, pe care a adorat-o de-a lungul întregii sale vieți\, Lehár și-a caracterizat partitura ca pe o „operetă romantică în trei acte”. Iar apropierea ei de opera-comică\, precum și anvergura simfonică a orchestrației sale\, în care se simte spiritul lui Giacomo Puccini\, Richard Strauss\, Richard Wagner\, Claude Debussy sau chiar al lui Gustav Mahler\, sunt evidente. \nIncompatibilitatea dintre culturi și ideologii îi oferă lui Lehár material suficient pentru o abordare plină de diplomație a resurselor sonore\, bagajului lexical tradițional al actului I\, opunându-i în celelalte două acte\, un material muzical cu inserții orientale. \nCa peisajist și colorist\, Lehár ilustrează la fel de clar Viena și Pekinul\, interioarele sau împrejurimile lor\, își apropie partitura de structura unei piese de teatru și focalizează întreaga atenție asupra unei melodii centrale\, cu alură de șlagăr\, pe care o dedică vocii de tenor. „Dein ist mein ganzes Herz ” („Tu ești iubirea mea”)\, va fi însoțită și de alte arii și duete pătimașe și temperamentale\, componente ale unei muzici care descrie cu profundă onestitate dorințele\, visele\, utopiile\, iar în finalul ei\, abandonul\, renunțarea\, resemnarea celor care i-au făcut atât de credibilă povestea… \nConducerea muzicală: SZABOLCS HERMANN \nRegia artistică: MARINA EMANDI TIRON \nScenografia: GETA MEDINSKI \nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU \nMaestru de cor: LAURA MARE \nCoregrafia: CARMEN COJOCARU \nMaeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nPrințul Sou Chong CRISTIAN BĂLĂȘESCU \nContele Ferdinand Lichtenfels LEONARD IVAN \nLisa NARCISA BRUMAR \nContele Gustav von Pottenstein DARIUS GRUIȚĂ \nMi CRISTINA VLAICU \nTschang GELU DOBREA \nEcbathana MIRCEA DAN PETCU \nGeneralul MIHAI PRELIPCIAN \nDoamna Hardegg DIANA CHIRILĂ \nTashi MUGUREL CHIRILĂ \nUn valet OCTAVIAN LUȘCĂ \nFini ANA MARIA STĂNOIA \nVali DAIANA VINARS \nToni GEORGIANA NECȘA \nSoliştii baletului: ANDREEA MIREA\, ANTONIN FARAUT \nCorul\, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara \nRegia tehnică: Hellen GANSER \nPregătirea muzicală: Angela BALICI\, Rareş PĂLTINEANU\, Leonard BONEA\, Irina BELEA \nSufleur: Eugenia GYURIS \nSpectacol interpretat în limba română \nSpectacolul are o pauză \nVârsta recomandată: 6+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/tara-surasului-de-franz-lehar/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/ORT-Tara-surasului.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250307T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250307T190000
DTSTAMP:20260417T121449
CREATED:20250227T204656Z
LAST-MODIFIED:20250227T205301Z
UID:10000046-1741374000-1741374000@24tm.infinhost.net
SUMMARY:În spatele ușilor castelului
DESCRIPTION:Martie la Filarmonică: Patru povești sonore \nUn pachet special pentru melomani \nPrimăvara aceasta\, poveștile prind viață la Filarmonica  Timișoara. Iubitorii muzicii clasice sunt invitați într-o aventură sonoră fascinantă\, pornind de la misterele dintre zidurile Castelului Prințului Barbă Albastră\, continuând cu acordurile ce reflectă fie calmul\, fie agitația mării în Simfonia lui R. Vaughan Williams\, eleganța și rafinamentul epocii reflectate de Saint-Saëns și revenind la lumea de poveste din Uvertura „Cenușăreasa” de Rossini. \nAceastă fascinantă și complexă călătorie muzicală\, ce înglobează patru concerte din luna martie\, este disponibilă acum la un preț de neratat – 120 de lei: \n Povestea 1 – În spatele ușilor castelului  \n7 martie 2025\, ora 19:00 | Sala Capitol \nDirijor: Gabriel Bebeșelea \nSolisti: Atala Schöck (mezzosoprană)\, István Kovács (bariton) \nÎn program: B. Bartók – Castelul Prințului Barbă Albastră \nCălătoria începe într-un castel misterios\, plin de secrete. Legenda lui Barbă Albastră prinde viață într-un decor muzical hipnotizant\, unde fiecare ușă deschisă este nouă dezvăluire. Muzica lui Bartók construiește un labirint de emoții\, iar naratorul ne va ghida prin această poveste întunecată. Trecem împreună pragul necunoscutului. \n Povestea 2 – Pe valurile unei simfonii \n14 martie 2025\, ora 19:00 | Sala Capitol \nDirijor: Rumon Gamba \nSoliști: Selina Ott (trompetă)\, Mihaela Marcu (soprană)\, Bogdan Baciu (bariton) \nÎn program: H. Tomasi – Concertul pentru trompetă și orchestră în do major \nR. V. Williams – Simfonia nr. 1\, „A Sea Symphony” \nConcertul începe cu strălucirea și virtuozitatea trompetei\, într-o lucrare plină de energie și rafinament semnată de Henri Tomasi. Apoi\, ridicăm ancora și pornim în larg\, într-o aventură muzicală ce spune povestea mării. Sunetele orchestrei devin când furtuni\, când adieri de vânt\, iar corul redă spiritul marinarilor și chemarea infinită a oceanului. Închidem ochii și ne lăsăm purtați de valurile muzicii. \n Povestea 3 – Eleganță și rafinament sonor \n21 martie 2025\, ora 19:00 | Sala Capitol \nDirijor: Radu Popa \nSolist: Florin Iliescu – vioară \nÎn program: H. Wieniawski – Poloneza de concert pentru vioară și orchestră\, op. 4 \nC. Saint-Saëns/E. Ysaye – Caprice d’après l’étude en forme de valse \nL. van Beethoven – Simfonia nr. 4\, în si bemol major\, op. 60 \nBine ați venit într-o epocă a balurilor elegante\, unde domnii și doamnele dansează sub candelabre strălucitoare\, iar virtuozitatea muzicală învăluie încăperea. Suntem în inima Europei\, într-o lume în care fiecare notă este o declarație de stil. Vioara lui Florin Iliescu ne poartă prin rafinamentul Parisului și Vienei\, într-un concert plin de strălucire și noblețe. Finalul acestei povești este marcat de Beethoven printr-o simfonie veselă și plină de viață. \n Povestea 4 – Din lumea fermecată \n28 martie 2025 | Sala Capitol \nDirijor: Keuntae Park \nSolistă: Sophie Dervaux – fagot \nÎn program: G. Rossini – Uvertura „Cenușăreasa” \nG. Rossini – Concertul pentru fagot și orchestră în fa major\, WoO 23 \nG. Bizet – Simfonia „Roma” \nÎn ultima noastră oprire\, ne întoarcem în lumea fermecată. De la povestea emoționantă a Cenușăresei redată în uvertura lui Rossini până la atmosfera de pe străzile vibrante ale Romei din simfonia lui Bizet. Completăm tabloul de poveste alături de Sophie Dervaux\, care aduceîn prm plan eleganța fagotului.  \nCampania este valabilă până în 7 martie 2025\, în limita locurilor disponibile. \nBiletele pot fi achiziționate de pe site-ul Filarmonicii Banatul Timișoara\, de la casierie și de pe myticket.ro: https://shorturl.at/z3GcP \nLocurile alese vor fi rezervate automat pentru toate cele patru concerte. \nÎn plus\, la finalul campaniei\, toți cei care achiziționează acest pachet special vor primi programe de sală semnate de dirijorii celor patru concerte – o amintire de preț din această călătorie muzicală.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/in-spatele-usilor-castelului/
LOCATION:Sala Capitol
CATEGORIES:General
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250308T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250308T190000
DTSTAMP:20260417T121449
CREATED:20250220T134627Z
LAST-MODIFIED:20250220T134627Z
UID:10000018-1741460400-1741460400@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Sunt o babă comunistă
DESCRIPTION:La 30 de ani după căderea lui Ceaușescu încă mai există nostalgici\, încă mai există persoane care\, în ciuda dificultăților prin care treceau „pe vremuri”\, consideră că atunci o duceau mai bine. Comunismul rămâne o perioadă definitorie pentru România. \nVenit în continuarea cărții lui Dan Lungu\, spectacolul SUNT O BABĂ COMUNISTĂ\, pus în scenă de Teatrul Național\, o aduce pe Emilia Apostoae în noul deceniu. Ea este deja „celebra babă comunistă”\, datorită cărții în care apare\, și este pusă în ipostaza de a-și apăra convingerile public\, la televizor\, la o oră de maximă audiență. Căci noua lume a secolului XXI se întâmplă în fața televizorului. O emisiune în căutare de senzațional\, „Cineva Cândva”\, nu are\, însă\, nici cea mai mică intenție de a argumenta perspectiva Emiliei\, ci caută să ofere circ publicului. \nDistribuția: Claudia Ieremia (Emilia Apostoae)\, Ion Rizea (Țucu)\, Matei Chioariu (Regizorul de platou)\, Iuliana Crăescu (Alice)\, Roberta Popa Ionescu (Prezentatoarea)\, Cătălin Ursu (Povestitorul de bancuri)\, Ana Maria Cojocaru (Doamna Rozalia)\, Doru Iosif (Securistul / Călugărul Dorofte)\, Alecu Reus (Cameraman 2)\, Cristian Szekeres (Cameraman 1/Cetățeanul revoltat)\, Romeo Ioan (Soțul lui Alice)\, Ionuț Iova\, Raul Lăzărescu\, Darius Zet și Marin Lupanciuc (Baletul emisiunii) \nScenariu: Călin Ciobotari\nScenografia: Inocențiu Ieremia\nCoregrafia: Victoria Bucun\nVideo design: Andrei Cozlac\nSound design: Sebastian Hamburger \nRegia artistică: Antonella Cornici \nRegizor tehnic: Judit Reinhardt \nOperator lumini: Gerhard Crăciun \nVideo: Eugen Obrad \nOperator sunet: Claudiu Surmei \nLavaliere: Peter Szabo \nCostume: Veronica Gerstenengst\, Felicia Puiu \nRecuzită: Alin Tofan \nMachiaj: Denisa Iovan \nCoafură: Daniela Genig\, Lucian Mătieș \nTehnic de scenă: Iosif Toth\, Traian Oneț\, Marius Crăciunesc\, Vasile Bălașa\, Iustin Răgman\, Flavius Bioșa\, David Iov\, Roberto Nica\, Ioan Bârzovan\, Nicolae Lăcătaș\, Dorel Găletan\, Tihomir Uroș\, Paul Frâncu\, Sorin Barnea\, Raul Băcuanu\, Daniel Timiș \nDurata spectacolului: 1h45
URL:https://24tm.infinhost.net/event/sunt-o-baba-comunista/
LOCATION:Teatrul Național Mihai Eminescu Timișoara\, Sala Mare
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/png:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/TNTM-Sunt-o-baba-comunista.png
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250309T180000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250309T180000
DTSTAMP:20260417T121449
CREATED:20250221T113807Z
LAST-MODIFIED:20250221T113831Z
UID:10000032-1741543200-1741543200@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Giselle\, balet în două acte\, de Adolphe Charles Adam
DESCRIPTION:Libretul: Theophile Gautier şi Jules Henri Saint – Georges \nGiselle este tragedia unui tinere țărănci\, care tânjește după dragoste și dansează cu pasiune în lumea viselor ei. Îndrăgostită de Albert\, un tânăr nobil cu o identitate ascunsă\, și înșelată în așteptările ei\, confruntată cu adevărul\, dezvăluit de Hans\, tânărul pădurar\, care o iubește fără speranță\, Giselle își pierde mințile și moare. Se alătură dansatoarelor fantomatice\, alaiului de spirite ale tinerelor părăsite de iubiții lor\, care îi cuprind în dansul lor fără odihnă\, obligându-i să danseze până la moarte\, pe cei care le-au înșelat. Dansul este cel care decide soarta fetei\, dar și a tinerilor care își împletesc destinul cu al ei. Giselle încearcă să se opună maleficelor vilis și refuză ordinele crudei regine Myrtha. Nu îl va putea salva pe Hans\, însă va reuși să îl păstreze în viață pe Albert\, printr-un dans al iubirii\, pe care îl prelungește până la momentul răsăritului\, când puterea spiritelor răzbunătoare se stinge. Giselle se întoarce în mormânt\, iar Albert rămâne singur\, într-o lume lipsită de speranță. \nLa începutul secolului al XIX-lea\, lumea baletului era în plină revoluție la Paris\, viziunea asupra ei se schimbase și odată cu ea subiectele\, extrase din tematica literaturii\, a teatrului sau a operei\, mult mai convingător puse în scenă prin noua tehnică de balet\, decât prin discurs sau cântec. O lume dominată de noile idei coregrafice ale marilor reformatori\, Jean Georges Noverre sau Filippo Taglioni\, ultimul\, creator al așa-numitului ballet blanc\, al genului coregrafic cu ființe imateriale și lumi fantastice. O epocă nouă\, romantică\, aceea a balerinei Maria Taglioni\, cea care a dat viață la 12 martie 1832 Silfidei de Jean Schneitzhoeffer\, precum și a Carlottei Grisi\, care un deceniu mai târziu o va însufleți pe Giselle\, va atinge idealul de convergență al căutărilor\, și își va lega pentru totdeauna numele de partitura ei. \nLumea pământeană și cea fantastică\, antagonismul acestora\, influențează concepția coregrafică a celor două acte\, primul\, rustic și robust\, plasat în satul țărănesc\, al doilea\, un balet alb\, al spiritelor aerului\, pădurii și apei\, în care tehnica clasică și figurațiile geometrice acaparează privirile. Scena devine martora splendidei confruntări dintre cele două lumi\, aceea senzuală și plină de culoare a dansului de caracter și cea sumbră și melancolică a clasicismului alb\, un paralelism impecabil sugerat prin dramaturgia cromatică a spectacolului. \nCu motivul iubirii de neatins în lumea reală și crearea unei contra-lumi supranaturale\, cu tematica alegerii libere\, a mezalianței și eșecul acestora în ordinea socială a satului țărănesc\, cu o apropiere pe un tărâm fantastic\, pentru o scurtă perioadă de timp\, sub semnul morții\, a tinerilor îndrăgostiți\, Giselle devine una dintre cele mai longevive partituri din istoria spectacolelor de balet. \nConcepută inițial de Jean Coralli\, cel care și-a impus amprenta asupra actului I\, coregrafia a fost completată de aceea a lui Jules Perrot\, care a adaptat personajul principal abilităților extraordinare ale Carlottei Grisi. Giselle va rămâne în repertoriul Operei din Paris până în 1868\, își multiplică succesul în orașele Europei și ale Americii de Nord\, însă se va impune prin versiunea creată în 1884 de Marius Petipa\, pentru Baletul Imperial din Sankt Petersburg și balerina Maria Gorchenkova. În revizuirile finale ale lui Petipa\, Giselle va recuceri scena pariziană în anul 1910\, un triumf datorat Baletelor Ruse\, precum și uneia dintre cele mai mari balerine ale lumii\, Anna Pavlova. \nElogiat pentru frumusețea muzicii și a dansului\, pentru complexitatea tehnică și abilitatea dramatică a rolului principal feminin\, Giselle rămâne un etalon al baletului romantic\, o poveste universală despre iubire și trădare\, despre remușcare și iertare. \nConducerea muzicală: CIPRIAN TEODORAȘCU (invitat) \nRegia și coregrafia: OVIDIU MATEI IANCU (după coregrafia clasică a lui Marius Petipa) \nAsistenți coregrafie: ALIN RADU\, MANUELA ARDELEAN \nScenografia: ADRIANA URMUZESCU (invitată) \nMaeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU \nGiselle CARLA DUKAI \nAlbert ANTONIN FARAUT \nHans GUSTAVO FERREIRA (debut) \nWilfried SERGIU ANGHEL \nContele DARIUS AGRIMA \nBatilda RAISA KADAR \nMama MIRABELA ZONAI \nPas de deux CODRUȚA BĂLAN\, YUKI SHIMAOKA \nMyrtha CHISAKO OTA \nMonna ANDREEA MIREA \nZulma CRISTINA MÎRZA (debut) \nPatru prietene: CRISTINA MÎRZA\, SAYUKI TOTSUKA\, HANA OKUDAIRA\, ANDREEA MIREA \nOrchestra și ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române din Timişoara în colaborare cu elevii Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara\, Secţia Coregrafie „Ştefan Gheorghe” \nRegia tehnică: HELLEN GANSER \nSpectacolul are o pauză. \nVârsta recomandată: 5+ \nSpectacolul conține efecte stroboscopice și nu este recomandat persoanelor cu fotosensibilitate! \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/giselle-balet-in-doua-actex-de-adolphe-charles-adam/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/ORT-Giselle.jpeg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250309T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250309T190000
DTSTAMP:20260417T121449
CREATED:20250220T135254Z
LAST-MODIFIED:20250220T135254Z
UID:10000019-1741546800-1741546800@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Amintiri din epoca de școală
DESCRIPTION:Amintiri din epoca de școală rămâne – dincolo de o incursiune în universul școlar văzut prin ochi de copil\, dar analizat cu luciditatea documentaristului de calibru – o fermecătoare poveste despre memorie. Mihaela Michailov lucrează cu memoria într-un fel de familiaritate tandră\, imposibil de confundat cu lipsa de rigoare\, o familiaritate care devine imediat disponibilă celui care intră în contact cu ea\, fie actor\, fie regizor\, fie – desigur – spectator. \nDistribuția: Alina Spiridon\, Darius Zet \nRegia artistică: Ion – Ardeal Ieremia \nScenografia: Inocențiu Ieremia \nSound design: Horea Crișovan \nRegizor tehnic: Anca Marinca \nOperator lumini: Costinel Asproiu \nOperatori sunet: Peter Szabo \nOperator video: Eugen Obrad \nRecuziter: Alin Tofan \nCostumieră: Veronica Gerstenegst \nTehnic de scenă: Iosif Toth\, Traian Oneț\, Marius Crăciunesc\, Vasile Bălașa\, Iustin Răgman\, Flavius Bioșa\, David Iov\, Roberto Nica\, Ioan Bârzovan\, Nicolae Lăcătaș\, Dorel Găletan\, Tihomir Uroș\, Paul Frâncu\, Sorin Barnea\, Raul Băcuanu\, Daniel Timiș \nDurata spectacolului: 1h 5m
URL:https://24tm.infinhost.net/event/amintiri-din-epoca-de-scoala/
LOCATION:Teatrul Național Mihai Eminescu Timișoara\, Studio Uțu Strugari
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/TNTM-Amintiri-din-epoca-de-scoala.jpg
END:VEVENT
END:VCALENDAR