BEGIN:VCALENDAR
VERSION:2.0
PRODID:-//24TM.ro - ECPv6.11.2//NONSGML v1.0//EN
CALSCALE:GREGORIAN
METHOD:PUBLISH
X-WR-CALNAME:24TM.ro
X-ORIGINAL-URL:https://24tm.infinhost.net
X-WR-CALDESC:Events for 24TM.ro
REFRESH-INTERVAL;VALUE=DURATION:PT1H
X-Robots-Tag:noindex
X-PUBLISHED-TTL:PT1H
BEGIN:VTIMEZONE
TZID:Europe/Helsinki
BEGIN:DAYLIGHT
TZOFFSETFROM:+0200
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:EEST
DTSTART:20250330T010000
END:DAYLIGHT
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0200
TZNAME:EET
DTSTART:20251026T010000
END:STANDARD
END:VTIMEZONE
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250518T180000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250518T200000
DTSTAMP:20260413T195818
CREATED:20250514T234113Z
LAST-MODIFIED:20250514T234837Z
UID:10000061-1747591200-1747598400@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Premieră: Baletul „La Bayadère”
DESCRIPTION:Publicul timișorean este invitat duminică\, 18 mai 2025\, ora 18:00\, la o seară de balet de excepție în cadrul Festivalului Internațional „Timișoara Muzicală”. Pe scena Operei Naționale Române din Timișoara va fi prezentat\, pentru prima dată\, baletul „La Bayadère” de Ludwig Minkus\, în regia unei distribuții de elită. \nPrim-soliștii Ada Gonzales și Robert Enache\, de la Opera Națională din București\, vor dansa în rolurile principale\, aducând o emoție intensă poveștii clasice de iubire tragică dintre dansatoarea Nikia și războinicul Solor. Spectacolul este dirijat de Ciprian Teodorașcu. \nCu o partitură romantică și coregrafie clasică\, „La Bayadère” este o poveste atemporală despre pasiune\, gelozie și destin. Scenografia somptuoasă și interpretările sensibile promit o experiență vizuală și emoțională remarcabilă. \n Biletele pot fi achiziționate de la casieria Operei și online.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/premiera-baletul-la-bayadere/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/05/bayadera.jpeg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250516T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250516T210000
DTSTAMP:20260413T195818
CREATED:20250514T234537Z
LAST-MODIFIED:20250514T234753Z
UID:10000062-1747422000-1747429200@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Festivalul Internațional „Timișoara Muzicală”: Opera „Turandot”\, de Puccini
DESCRIPTION:Festivalul Internațional „Timișoara Muzicală”\, ajuns la cea de-a 49-a ediție\, continuă vineri\, 16 mai 2025\, de la ora 19:00\, cu o reprezentație grandioasă a operei „Turandot” de Giacomo Puccini\, pe scena Operei Naționale Române din Timișoara. \nSpectacolul o aduce în prim-plan pe soprana Edith Adetu\, invitată specială\, în rolul titlular al prințesei Turandot. Evenimentul va fi dirijat de Guido Mancusi\, celebrul dirijor austro-italian\, cunoscut pentru interpretările sale expresive ale repertoriului liric. \n„Turandot”\, ultima capodoperă a lui Puccini\, plasează acțiunea într-o Chină fantastică\, unde prințesa Turandot supune pretendenții la un test fatal al celor trei enigme. Într-o poveste despre destin\, sacrificiu și iubire\, opera dezvăluie triumful dragostei asupra fricii și cruzimii. \nBiletele sunt disponibile la casieria Operei și online.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/opera-turandot-de-puccini-in-cadrul-festivalului-international-timisoara-muzicala/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/05/Turandot1.jpeg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250323T180000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250323T180000
DTSTAMP:20260413T195818
CREATED:20250227T204049Z
LAST-MODIFIED:20250304T122452Z
UID:10000056-1742752800-1742752800@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Creațiunile lui Prometeu și Bodies & Emotions
DESCRIPTION:Duminică\, 23 martie 2025\, ora: 18.00 (sala Operei) \nCREAȚIUNILE LUI PROMETEU de Ludwig van Beethoven \nși \nBODIES & EMOTIONS \nSpectacol coupé de balet \nDetalii: \nhttps://www.ort.ro/eveniment/761/ro/Creațiunile-lui-Prometeu–Bodies-amp-Emotions-.html \nhttps://www.facebook.com/events/636327549348393
URL:https://24tm.infinhost.net/event/creatiunile-lui-prometeu-si-bodies-emotions/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250321T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250321T190000
DTSTAMP:20260413T195818
CREATED:20250221T115541Z
LAST-MODIFIED:20250221T115541Z
UID:10000036-1742583600-1742583600@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Un secol de muzică\, concert aniversar dedicat dirijorului și compozitorului László Rooth
DESCRIPTION:Gală omagială dedicată compozitorului și dirijorului László Rooth\, personalitate marcantă a scenei muzicale\, membru fondator al Operei Naționale Române din Timișoara. \nEvenimentul va aduce în prim-plan momente muzicale de excepție\, interpretate de artiști consacrați\, într-un spectacol ce celebrează moștenirea artistică lăsată de maestru. De asemenea\, programul include aranjamente muzicale realizate de László Rooth. \nO seară de muzică și emoție\, un tribut adus unei cariere de excepție. \nConducerea muzicală: NIR BRAND (invitat) \nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU\, Maestru de cor: LAURA MARE \nCu participarea soliștilor Operei Naționale Române din Timișoara. \nOrchestra și corul Operei Naționale Române din Timișoara \nRegia tehnică: LUCIAN BORU \nPregătirea muzicală: ANGELA BALICI\, RAREȘ PĂLTINEANU\, LEONARD BONEA\, MAKSYM BORINOV \nConcertul are două pauze. \nVârsta recomandată: 6+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române din Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/un-secol-de-muzica-concert-aniversar-dedicat-dirijorului-si-compozitorului-laszlo-rooth/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/ORT-Un-secol-de-muzica.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250320T180000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250320T180000
DTSTAMP:20260413T195818
CREATED:20250221T115154Z
LAST-MODIFIED:20250221T115154Z
UID:10000035-1742493600-1742493600@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Rendez-vous muzical\, concert dedicat Zilei Internaționale a Francofoniei
DESCRIPTION:Evenimentul este organizat de Ziua Internațională a Francofoniei\, în parteneriat cu Institutul Francez Timișoara. În fiecare an\, la data de 20 martie\, începând din 1998\, țările membre ale Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) marchează această zi prin diverse manifestări culturale. România este membru cu drepturi depline al OIF din 1993. \nCu participarea soliștilor: \nCRINA VEZENTAN\, soprană \nMILIȚA PANTIN\, soprană \nANTONELA BARNAT\, mezzo-soprană \nMIHAIL DOGOTARI\, bariton \nGELU DOBREA\, bas \nMARIUS GOȘA\, bas \nLa pian: RAREȘ PĂLTINEANU\, MAKSYM BORINOV \nRecital cu lucrări din creația compozitorilor: G. Bizet\, C. Gounod\, G. Fauré\, G. Enescu\, R. Cocciante\, E. Satie\, F. Halévy\, J. Massenet\, J. Offenbach\, G. Meyerbeer\, J. P. E. Martini \nRecital cântat în limba franceză. \nConcertul nu are pauze. \nVârsta recomandată: 6+ \nBILETE EPUIZATE!
URL:https://24tm.infinhost.net/event/rendez-vous-muzical-concert-dedicat-zilei-internationale-a-francofoniei/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/ORT-Rendez-vous-muzical.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250315T110000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250315T110000
DTSTAMP:20260413T195818
CREATED:20250221T114557Z
LAST-MODIFIED:20250221T114605Z
UID:10000034-1742036400-1742036400@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Peter Pan\, de Laurențiu Profeta
DESCRIPTION:Operă pentru copii\nLibretul: Eugen Rotaru \n„Peter Pan” este o operă comică pentru copii compusă de Laurențiu Profeta\, cu libretul semnat de Eugen Rotaru. Premiera spectacolului a avut loc în anul 1984 la Opera Comică pentru Copii din București. Compozitorul a creat atât momente muzicale de sine stătătoare\, cât și „pagini de atmosferă” care subliniază aparițiile misterioase ale lui Peter Pan sau momentele tensionate dinaintea confruntărilor dintre copii și pirați. \nPrin această operă\, Laurențiu Profeta a reușit să aducă pe scenă farmecul poveștii lui Peter Pan\, creând o lucrare accesibilă și captivantă pentru publicul tânăr\, dar și pentru cei care doresc să retrăiască farmecul copilăriei. \nConducerea muzicală: SZABOLCS HERMANN \nRegia artistică/Decoruri: ȘTEFAN MUNTEANU \nCostume: GETA MEDINSCHI \nCoregrafia: LUCIA GHIVERCEA \nVideo proiecții: NN \nMaeștri balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nAsistent regie artistică: MUGUREL CHIRILĂ \nPeter Pan MILIȚA PANTIN / LIGIA POPESCU \nWendy CRISTINA VLAICU / DAIANA VINARS \nJohn GABRIELLA VARVARI / LAURA MĂRGINEAN \nMichael ANTONELA BARNAT / GEORGIANA NECȘA \nPovestitorul GELU DOBREA / IULIAN IOAN IOSIP \nDomnul Darling/Căpitanul Hook MARIUS GOȘA / RĂZVAN GROZĂVESCU \nDoamna Darling DIANA CHIRILĂ / ANA MARIA STĂNOIA \nNana BEATRIX IMRE / ALINA PÎNDICI \nCrocodilul MIHAIL DOGOTARI \nPiuilă LORENA DRAGALINA \nRonțăilă SILVIA ANTEMIA \nȘugubeață ROXANA TOMESCU \nCârlionț ROANA MIHUȚ \nPirații: BOGDAN ILISIE\, ALEXANDRU TICULA\, DARIUS AGRIMA\, SERGIU ANGHEL\, SERGIU MIHALIC \nZâne: MANUELA GHEORGHE\, IRINA IORDACHE\, GETA VERNICU \nAnsamblul de balet al Operei Naţionale Române din Timişoara \nRegia tehnică: LUCIAN BORU \nPregătirea muzicală: LEONARD BONEA\, MAKSYM BORINOV \nSufleor: EUGENIA GYURIS\, MIRCEA DAN PETCU \nSpectacol interpretat în limba română \nSpectacolul nu are pauze. \nVârsta recomandată: 6+
URL:https://24tm.infinhost.net/event/peter-pan-de-laurentiu-profeta-2/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/ORT-Peter-Pan.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250314T180000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250314T180000
DTSTAMP:20260413T195818
CREATED:20250221T114348Z
LAST-MODIFIED:20250221T114348Z
UID:10000033-1741975200-1741975200@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Peter Pan\, de Laurențiu Profeta
DESCRIPTION:Operă pentru copii\nLibretul: Eugen Rotaru \n„Peter Pan” este o operă comică pentru copii compusă de Laurențiu Profeta\, cu libretul semnat de Eugen Rotaru. Premiera spectacolului a avut loc în anul 1984 la Opera Comică pentru Copii din București. Compozitorul a creat atât momente muzicale de sine stătătoare\, cât și „pagini de atmosferă” care subliniază aparițiile misterioase ale lui Peter Pan sau momentele tensionate dinaintea confruntărilor dintre copii și pirați. \nPrin această operă\, Laurențiu Profeta a reușit să aducă pe scenă farmecul poveștii lui Peter Pan\, creând o lucrare accesibilă și captivantă pentru publicul tânăr\, dar și pentru cei care doresc să retrăiască farmecul copilăriei. \nConducerea muzicală: SZABOLCS HERMANN \nRegia artistică/Decoruri: ȘTEFAN MUNTEANU \nCostume: GETA MEDINSCHI \nCoregrafia: LUCIA GHIVERCEA \nVideo proiecții: NN \nMaeștri balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nAsistent regie artistică: MUGUREL CHIRILĂ \nPeter Pan MILIȚA PANTIN / LIGIA POPESCU \nWendy CRISTINA VLAICU / DAIANA VINARS \nJohn GABRIELLA VARVARI / LAURA MĂRGINEAN \nMichael ANTONELA BARNAT / GEORGIANA NECȘA \nPovestitorul GELU DOBREA / IULIAN IOAN IOSIP \nDomnul Darling/Căpitanul Hook MARIUS GOȘA / RĂZVAN GROZĂVESCU \nDoamna Darling DIANA CHIRILĂ / ANA MARIA STĂNOIA \nNana BEATRIX IMRE / ALINA PÎNDICI \nCrocodilul MIHAIL DOGOTARI \nPiuilă LORENA DRAGALINA \nRonțăilă SILVIA ANTEMIA \nȘugubeață ROXANA TOMESCU \nCârlionț ROANA MIHUȚ \nPirații: BOGDAN ILISIE\, ALEXANDRU TICULA\, DARIUS AGRIMA\, SERGIU ANGHEL\, SERGIU MIHALIC \nZâne: MANUELA GHEORGHE\, IRINA IORDACHE\, GETA VERNICU \nAnsamblul de balet al Operei Naţionale Române din Timişoara \nRegia tehnică: LUCIAN BORU \nPregătirea muzicală: LEONARD BONEA\, MAKSYM BORINOV \nSufleor: EUGENIA GYURIS\, MIRCEA DAN PETCU \nSpectacol interpretat în limba română \nSpectacolul nu are pauze. \nVârsta recomandată: 6+
URL:https://24tm.infinhost.net/event/peter-pan-de-laurentiu-profeta/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/ORT-Peter-Pan.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250309T180000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250309T180000
DTSTAMP:20260413T195818
CREATED:20250221T113807Z
LAST-MODIFIED:20250221T113831Z
UID:10000032-1741543200-1741543200@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Giselle\, balet în două acte\, de Adolphe Charles Adam
DESCRIPTION:Libretul: Theophile Gautier şi Jules Henri Saint – Georges \nGiselle este tragedia unui tinere țărănci\, care tânjește după dragoste și dansează cu pasiune în lumea viselor ei. Îndrăgostită de Albert\, un tânăr nobil cu o identitate ascunsă\, și înșelată în așteptările ei\, confruntată cu adevărul\, dezvăluit de Hans\, tânărul pădurar\, care o iubește fără speranță\, Giselle își pierde mințile și moare. Se alătură dansatoarelor fantomatice\, alaiului de spirite ale tinerelor părăsite de iubiții lor\, care îi cuprind în dansul lor fără odihnă\, obligându-i să danseze până la moarte\, pe cei care le-au înșelat. Dansul este cel care decide soarta fetei\, dar și a tinerilor care își împletesc destinul cu al ei. Giselle încearcă să se opună maleficelor vilis și refuză ordinele crudei regine Myrtha. Nu îl va putea salva pe Hans\, însă va reuși să îl păstreze în viață pe Albert\, printr-un dans al iubirii\, pe care îl prelungește până la momentul răsăritului\, când puterea spiritelor răzbunătoare se stinge. Giselle se întoarce în mormânt\, iar Albert rămâne singur\, într-o lume lipsită de speranță. \nLa începutul secolului al XIX-lea\, lumea baletului era în plină revoluție la Paris\, viziunea asupra ei se schimbase și odată cu ea subiectele\, extrase din tematica literaturii\, a teatrului sau a operei\, mult mai convingător puse în scenă prin noua tehnică de balet\, decât prin discurs sau cântec. O lume dominată de noile idei coregrafice ale marilor reformatori\, Jean Georges Noverre sau Filippo Taglioni\, ultimul\, creator al așa-numitului ballet blanc\, al genului coregrafic cu ființe imateriale și lumi fantastice. O epocă nouă\, romantică\, aceea a balerinei Maria Taglioni\, cea care a dat viață la 12 martie 1832 Silfidei de Jean Schneitzhoeffer\, precum și a Carlottei Grisi\, care un deceniu mai târziu o va însufleți pe Giselle\, va atinge idealul de convergență al căutărilor\, și își va lega pentru totdeauna numele de partitura ei. \nLumea pământeană și cea fantastică\, antagonismul acestora\, influențează concepția coregrafică a celor două acte\, primul\, rustic și robust\, plasat în satul țărănesc\, al doilea\, un balet alb\, al spiritelor aerului\, pădurii și apei\, în care tehnica clasică și figurațiile geometrice acaparează privirile. Scena devine martora splendidei confruntări dintre cele două lumi\, aceea senzuală și plină de culoare a dansului de caracter și cea sumbră și melancolică a clasicismului alb\, un paralelism impecabil sugerat prin dramaturgia cromatică a spectacolului. \nCu motivul iubirii de neatins în lumea reală și crearea unei contra-lumi supranaturale\, cu tematica alegerii libere\, a mezalianței și eșecul acestora în ordinea socială a satului țărănesc\, cu o apropiere pe un tărâm fantastic\, pentru o scurtă perioadă de timp\, sub semnul morții\, a tinerilor îndrăgostiți\, Giselle devine una dintre cele mai longevive partituri din istoria spectacolelor de balet. \nConcepută inițial de Jean Coralli\, cel care și-a impus amprenta asupra actului I\, coregrafia a fost completată de aceea a lui Jules Perrot\, care a adaptat personajul principal abilităților extraordinare ale Carlottei Grisi. Giselle va rămâne în repertoriul Operei din Paris până în 1868\, își multiplică succesul în orașele Europei și ale Americii de Nord\, însă se va impune prin versiunea creată în 1884 de Marius Petipa\, pentru Baletul Imperial din Sankt Petersburg și balerina Maria Gorchenkova. În revizuirile finale ale lui Petipa\, Giselle va recuceri scena pariziană în anul 1910\, un triumf datorat Baletelor Ruse\, precum și uneia dintre cele mai mari balerine ale lumii\, Anna Pavlova. \nElogiat pentru frumusețea muzicii și a dansului\, pentru complexitatea tehnică și abilitatea dramatică a rolului principal feminin\, Giselle rămâne un etalon al baletului romantic\, o poveste universală despre iubire și trădare\, despre remușcare și iertare. \nConducerea muzicală: CIPRIAN TEODORAȘCU (invitat) \nRegia și coregrafia: OVIDIU MATEI IANCU (după coregrafia clasică a lui Marius Petipa) \nAsistenți coregrafie: ALIN RADU\, MANUELA ARDELEAN \nScenografia: ADRIANA URMUZESCU (invitată) \nMaeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU \nGiselle CARLA DUKAI \nAlbert ANTONIN FARAUT \nHans GUSTAVO FERREIRA (debut) \nWilfried SERGIU ANGHEL \nContele DARIUS AGRIMA \nBatilda RAISA KADAR \nMama MIRABELA ZONAI \nPas de deux CODRUȚA BĂLAN\, YUKI SHIMAOKA \nMyrtha CHISAKO OTA \nMonna ANDREEA MIREA \nZulma CRISTINA MÎRZA (debut) \nPatru prietene: CRISTINA MÎRZA\, SAYUKI TOTSUKA\, HANA OKUDAIRA\, ANDREEA MIREA \nOrchestra și ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române din Timişoara în colaborare cu elevii Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara\, Secţia Coregrafie „Ştefan Gheorghe” \nRegia tehnică: HELLEN GANSER \nSpectacolul are o pauză. \nVârsta recomandată: 5+ \nSpectacolul conține efecte stroboscopice și nu este recomandat persoanelor cu fotosensibilitate! \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/giselle-balet-in-doua-actex-de-adolphe-charles-adam/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/ORT-Giselle.jpeg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250307T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250307T190000
DTSTAMP:20260413T195818
CREATED:20250221T111023Z
LAST-MODIFIED:20250221T111023Z
UID:10000031-1741374000-1741374000@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Țara Surâsului\, de Franz Lehár
DESCRIPTION:Operetă în două acte\nLibretul: Ludwig Herzer\, Fritz Löhner \nLa 9 februarie 1923\, Franz Lehár și libretistul său\, Victor Léon\, au prezentat la Theater an der Wien\, opereta „Tunica galbenă”\, o poveste de dragoste imposibilă\, lipsită de happy-end\, dintre o contesă austriacă și un prinț chinez. A fost urmată de „Clo-Clo” (1924)\, apoi de o serie de spectacole pentru publicul din Berlin – „Paganini” (1925)\, „Le Tzarevitch” (1928) și „Frédérique” (1928) -\, ale căror partituri principale masculine vizau profilul vocal al celui mai în vogă tenor al timpului\, Richard Tauber. \nÎn 1929\, Lehár revine asupra temei exotice din „Tunica galbenă”\, le încredințează libretul lui Ludwig Herzer și Fritz Löhner-Beda și continuă astfel seria „operetelor Tauber” cu „Țara Surâsului”\, o partitură prin care a revoluționat genul de operetă\, stabilindu-și influența asupra creațiilor lui Leo Fall\, Emmerich Kálmán\, Robert Stolz și a omologilor lor francezi și americani. \nÎn rolul principal al „Țării Surâsului”\, Prințul Sou-Chong\, Tauber a triumfat la Viena\, la 19 octombrie 1929\, la Berlin\, în 1936\, și a continuat cu o serie de 438 de reprezentații\, înainte de a cuceri Londra\, New-Yorkul și Parisul. \nÎn „Țara Surâsului”\, Lehár continuă seria subiectelor de inspirație orientală\, atât de apreciate de creatorii timpului – Mikado (Arthur Sullivan)\, Iris (Pietro Mascagni)\, Madame Buterfly și Turandot (Giacomo Puccini) – împărtășind mai ales cu acesta din urmă o adevărată pasiune pentru China\, pentru istoria\, civilizația și cultura ei. (Puccini a asistat la o reprezentație a „Tunicii galbene” la Viena\, în 1923\, și i-a trimis lui Lehár schițele primului act din Turandot. La rândul său\, Lehár a asistat la premiera postumă a operei prietenului său\, cu doi ani înainte de „Țara Surâsului”.) \nLisa\, excentrică fiică a contelui Lichtenfels este curtată cu ardoare de ofițerul Gustav von Pottensstein\, însă gândurile ei se îndreaptă către ambasadorul chinez la Viena\, prințul Sou-Chong. Învățat de la o vârstă fragedă să își reprime dorințele și impulsurile\, mereu ascuns în spatele unui surâs oriental autentic\, acesta cedează încurajărilor ei și îi mărturisește la rândul său\, că o iubește. \nÎncepută la Viena\, în anul 1912\, povestea de dragoste continuă în China Imperială. Lisa devine soția lui Sou-Chong și locuiește în palatul acestuia din Pekin. În noua sa poziție de prim-ministru\, Sou-Chong nu este însă altceva decât un supus al statului\, înrădăcinat în ceremonial și în gândirea ierarhică\, iar Lisa se confruntă cu realitatea unei alte culturi\, la care este incapabilă să se adapteze. Tradiția îi pretinde lui Sou-Chong să se căsătorească cu patru prințese manciuriene\, care îi sunt destinate\, un protocol care alterează rapid și iremediabil sentimentele lor. Iar când prințul își afirmă drepturile orientale față de ea\, Lisa se simte prizoniera lui și se hotărește să-l părăsească. Îi vor fi alături Mi\, sora prințului Sou Chong\, și Gustav von Pottenstein\, care din dragoste pentru Lisa\, a urmat-o la Pekin\, ca atașat militar. Trist\, sub masca unui surâs ca de sfinx\, Sou-Chong îi oferă Lisei libertatea. „Uită-te la fața mea\, nu plâng”\, o atenționează Sou-Chong pe Mi\, subliniind esențialul unei culturi\, în care viața se supune tradiției și ritualurilor\, iar obiceiul\, trebuie respectat. „Continuați să zâmbiți\, rămâneți mereu veseli”\, cântă prințul Sou-Chong în introducerea operetei „Țara Surâsului”! Un îndemn care străbate partitura\, de la începutul până la sfârșitul ei… \nFinalul resemnat și dramaturgia bazată pe logica renunțării au contribuit semnificativ la succesul acestei operete\, pentru a cărei notă melancolică Lehár se justifică în Neue Wiener Journal (1929): „Starea de spirit a publicului de astăzi face posibilă emanciparea operetei\, a ei însăși\, de plăsmuirea finalului fericit. Compozitorul poate trece de la operetă la operă și nu mai trebuie să se teamă de o expresie muzicală complexă.” Cu gândul la opera secolului în care a trăit\, pe care a adorat-o de-a lungul întregii sale vieți\, Lehár și-a caracterizat partitura ca pe o „operetă romantică în trei acte”. Iar apropierea ei de opera-comică\, precum și anvergura simfonică a orchestrației sale\, în care se simte spiritul lui Giacomo Puccini\, Richard Strauss\, Richard Wagner\, Claude Debussy sau chiar al lui Gustav Mahler\, sunt evidente. \nIncompatibilitatea dintre culturi și ideologii îi oferă lui Lehár material suficient pentru o abordare plină de diplomație a resurselor sonore\, bagajului lexical tradițional al actului I\, opunându-i în celelalte două acte\, un material muzical cu inserții orientale. \nCa peisajist și colorist\, Lehár ilustrează la fel de clar Viena și Pekinul\, interioarele sau împrejurimile lor\, își apropie partitura de structura unei piese de teatru și focalizează întreaga atenție asupra unei melodii centrale\, cu alură de șlagăr\, pe care o dedică vocii de tenor. „Dein ist mein ganzes Herz ” („Tu ești iubirea mea”)\, va fi însoțită și de alte arii și duete pătimașe și temperamentale\, componente ale unei muzici care descrie cu profundă onestitate dorințele\, visele\, utopiile\, iar în finalul ei\, abandonul\, renunțarea\, resemnarea celor care i-au făcut atât de credibilă povestea… \nConducerea muzicală: SZABOLCS HERMANN \nRegia artistică: MARINA EMANDI TIRON \nScenografia: GETA MEDINSKI \nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU \nMaestru de cor: LAURA MARE \nCoregrafia: CARMEN COJOCARU \nMaeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nPrințul Sou Chong CRISTIAN BĂLĂȘESCU \nContele Ferdinand Lichtenfels LEONARD IVAN \nLisa NARCISA BRUMAR \nContele Gustav von Pottenstein DARIUS GRUIȚĂ \nMi CRISTINA VLAICU \nTschang GELU DOBREA \nEcbathana MIRCEA DAN PETCU \nGeneralul MIHAI PRELIPCIAN \nDoamna Hardegg DIANA CHIRILĂ \nTashi MUGUREL CHIRILĂ \nUn valet OCTAVIAN LUȘCĂ \nFini ANA MARIA STĂNOIA \nVali DAIANA VINARS \nToni GEORGIANA NECȘA \nSoliştii baletului: ANDREEA MIREA\, ANTONIN FARAUT \nCorul\, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara \nRegia tehnică: Hellen GANSER \nPregătirea muzicală: Angela BALICI\, Rareş PĂLTINEANU\, Leonard BONEA\, Irina BELEA \nSufleur: Eugenia GYURIS \nSpectacol interpretat în limba română \nSpectacolul are o pauză \nVârsta recomandată: 6+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/tara-surasului-de-franz-lehar/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/ORT-Tara-surasului.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250305T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250305T190000
DTSTAMP:20260413T195818
CREATED:20250221T110514Z
LAST-MODIFIED:20250221T110827Z
UID:10000030-1741201200-1741201200@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Otello\, de Giuseppe Verdi
DESCRIPTION:Operă în patru acte\nLibretul: Arrigo Boito \nÎntors victorios dintr-o bătălie pe mare\, Otello devine victima ofițerului său\, Iago\, dornic să se răzbune pentru refuzul de a fi promovat la rangul militar pe care îl râvnea. Profitând de încredea lui Otello\, reușește să îl convingă că soția lui\, Desdemona\, îl înșeală cu capitanul Cassio\, inventând dovada vinovăției ei și hrănind apoi orgoliul și neîncrederea maurului prin indicii tulburătoare. Ura și ambiția îl fac pe Iago să persevereze în planurile lui\, Otello este copleșit de gelozie\, o insultă și disprețuieste public pe Desdemona\, și în ciuda protestelor și a rugăminților ei\, o ucide. Descoperă apoi teribilul adevăr și cuprins de remușcări\, își ia viața. \nO unitate de timp (evenimente istorice de la sfârșitul secolului al XVI-lea\, din perioada luptelor pentru putere ale Republicii de la Veneția cu Imperiul otoman) și de loc (insula Cipru)\, dezvăluie preocuparea pentru rigoare și echilibru\, pe care Boito le cultivă într-un mod credibil și eficient. \nEliminând aproape integral actul I al piesei de teatru\, Verdi și Boito își încep versiunea cu prima scenă a actului II\, omițând primul act din Veneția\, în care Otello și Desdemona se căsătoresc\, iar Dogele și consiliul său îl desemnează pe Otello să conducă marea lor expediție împotriva otomanilor. Reduc cu abilitate originalul și intriga la liniile de bază\, limitează numărul personajelor și al scenelor\, obținând o densitate pe care o subliniază apoi prin renunțarea la decupajele tradiționale. În mod neobișnuit\, „Otello” nu începe cu un preludiu\, uvertură sau introducere. Iar din punct de vedere structural\, vechile contururi ale operei cedează în favoarea unor forme scenice de mare anvergură\, care se întind pe acte întregi. Parlando-ul din „La Traviata”\, tehnica motivelor din „Simon Boccanegra”\, precum și tratamentul timbral orchestral din „Aida” sunt sintetizate aici într-o unitate muzical-dramatică\, care permite numai câteodată numerelor închise să se întrevadă în continuitatea fluxului sonor. \nConducerea muzicală: MIHNEA IGNAT\nRegia: CARMEN DOBRESCU\nAdaptarea regizorală: CLAUDIA MACHEDON\nScenografia: GRIGORE GORDUZ\nAdaptarea scenografică: GETA MEDINSCHI\nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU\nMaestru de cor: LAURA MARE \nVideo: IOSIF ROZEMBERG \nOtello TEODOR ILINCĂI\nJago ȘERBAN VASILE\nDesdemona LĂCRIMIOARA CRISTESCU\nCassio COSMIN IFRIM\nLodovico GELU DOBREA\nEmilia GABRIELA TOADER\nMontano MARIUS GOȘA\nRoderigo MARIUS ZAHARIA\nUn araldo MIHAI PRELIPCIAN \nCorul și orchestra Operei Naţionale Române Timişoara. \nRegia tehnică: LUCIAN BORU\nPregătirea muzicală: ANGELA BALICI\, RAREȘ PĂLTINEANU\, LEONARD BONEA\nSufleur: EUGENIA GYURIS \nSpectacol cântat în limba italiană şi titrat în limbile română și engleză \nSpectacolul are două pauze \nVârsta recomandată: 10+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/otello-de-giuseppe-verdi/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/ORT-Otello.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250228T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250228T190000
DTSTAMP:20260413T195818
CREATED:20250216T201521Z
LAST-MODIFIED:20250216T201526Z
UID:10000011-1740769200-1740769200@24tm.infinhost.net
SUMMARY:La Bayadere / Baiadera\, de Ludwig Minkus (spectacol de balet)
DESCRIPTION:Considerat părintele baletului clasic rus\, coregraful francez Marius Petipa a marcat profund repertoriul baletului cu lucrări de neuitat precum Lacul lebedelor\, Frumoasa din pădurea adormită și Spărgătorul de nuci. Printre creațiile sale\, La Bayadère (care a avut premiera pe 23 ianuarie 1877 la Teatrul Imperial Bolshoi Kamenny) se distinge ca cea mai faimoasă operă exotică\, plasată în India antică și explorând tema exotismului oriental\, foarte populară în baletul secolului al XIX-lea. \nPetipa avea o experiență vastă cu baletele inspirate de India. A dansat în Le Dieu et la Bayadère la Bordeaux\, iar prima sa soție\, Maria\, interpretase acest balet într-o reluare la Sankt Petersburg în 1854. De asemenea\, Petipa a declarat că a coregrafiat dansuri pentru Zina Richard în rolul de bayadère la Opera din Paris în 1856 și cunoștea baletul Sacountala\, creat de fratele său\, Lucien\, inspirat din piesa poetului indian Kalidasa și prezentat la Paris în 1858. Printre aceste lucrări care se presupun a fi influența baletului La Bayadère\, un alt posibil factor de inspirație a fost vizita Prințului de Wales în India în 1875\, un eveniment intens promovat în Europa la acea vreme. Libretul La Bayadère a fost scris de Serghei Kudekov\, deși\, ani mai târziu\, Petipa și-a revendicat întreaga autorie. \nDeși acțiunea La Bayadère se desfășoară în India antică\, muzica lui Ludwig Minkus nu include aproape deloc elemente autentice de dans sau muzică indiană\, nici măcar în momentele dedicate personajelor. Baletul reflectă\, de fapt\, o interpretare a Orientului Sudic prin perspectiva europeană a secolului al XIX-lea. Unele fragmente din partitura lui Minkus sugerează vag un sunet oriental\, însă muzica rămâne un exemplu clar de musique dansante caracteristică epocii\, incluzând o succesiune de polci melodioase\, adagio-uri\, valsuri vieneze și alte forme muzicale similare. Coregrafia lui Petipa\, în aceeași notă\, introduce detalii care sugerează atmosfera indiană\, dar rămâne fidelă stilului clasic al baletului. \nConducerea muzicală: DEJAN SAVIĆ (invitat) \nCoregrafia: MARIUS PETIPA \nRegia și adaptarea coregrafică: OVIDIU – MATEI IANCU  \nScenografia: DRAGOȘ BUHAGIAR \nAsistent scenografie: IRINA CHIRILĂ  \nConcert maeștri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU \nAsistent coregrafie: ALIN RADU\, MANUELA ARDELEAN \nMaeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nNikia CECILIA BASSETTO (debut) \nSolor OVIDIU MATEI IANCU \nGamzatti KURUMI KOJIMA \nRajah DARIUS AGRIMA \nIdol ANTONIN FARAUT \nFachir MASAYOSHI SATO \nBrahman ALIN RADU \nPrietenul lui Solor SERGIU ANGHEL \nSlujnica MIRABELA ZONAI \nSolo dʼJampe AOI IWAZAKI\, SAYUKI TOTSUKA \nPatru Baiadere mici ANDREEA MIREA\, CODRUȚA BĂLAN\, HANA OKUDAIRA\, AIRI HAMADA \nSolo tobe CHISAKO OTA\, YUKI SHIMAOKA  \nPas dʼaction YEWON KIM\, CARLA DUKAI\, HONOKA NISHIMURA\, CRISTINA MÎRZA \nTrei umbre SAYUKI TOTSUKA\, AOI IWAZAKI\, CRISTINA MÎRZA (debut) \nOrchestra și ansamblul de balet ale Operei Naționale Române din Timişoara în colaborare cu elevii Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara\, Secția de coregrafie „Ștefan Gheorghe”  \nRegia tehnică: HELLEN GANSER \nSpectacolul are o pauză și se încheie în jurul orei 21:20. \nVârsta recomandată: 5+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române din Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/la-bayadere-baiadera-de-ludwig-minkus-spectacol-de-balet/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/Baiadera.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250224T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250224T190000
DTSTAMP:20260413T195818
CREATED:20250216T201012Z
LAST-MODIFIED:20250216T201024Z
UID:10000010-1740423600-1740423600@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Bal la Savoy\, de Paul Abraham
DESCRIPTION:Realizat de Paul Abraham alături de Alfred și Fritz Rotter\, cei mai importanți producători de teatru ai Berlinului începutului de secol XX\, Bal la Savoy a fost prezentat în premieră la 23 decembrie 1932\, în Grosses Schauspielhaus\, marcând ultimul eveniment cultural major al Republicii de la Weimar. Un spectacol cosmopolit\, dezinvolt și exploziv\, scris\, produs și interpretat de evrei\, o Operetă spumoasă\, care surprinde fascinanta metropolă germană a modernității\, fără falsa pudoare\, o veritabilă explozie de libertate și de bucuria de a trăi a societății berlineze… \nFarmecul și energia debordantă sunt transpuse într-o poveste în două acte\, țesută la Nisa\, despre un cuplu de tineri căsătoriți\, a căror loialitate este pusă la încercare. Recent întors din luna de miere alături de soția sa\, Madeleine\, marchizul Aristide de Faublas primește o telegramă de la fosta sa iubită\, Tangolita\, care îl provoacă la o întâlnire la balul anual de la hotelul Savoy. \nTrebuie inventată însă o scuză\, care să îi asigure marchizului confortul întâlnirii tête-à-tête\, iar soluția salvatoare i-o sugerează vechiul său prieten\, Mustafa Bey\, atașatul turc la Paris. Aristide își informează soția că dorește să îl revadă pe vechiul său prieten\, José Pasodoble\, un compozitor de jazz de mare succes\, fără să își imagineze însă că povestea inventată naște suspiciuni. Sub identitatea lui Pasodoble se ascunde o femeie\, Daisy Darlington\, prietena americană a soției marchizului\, care și-a făcut un renume sub acest pseudonim. Bănuitoare\, Madeleine merge și ea la bal\, dar deghizată\, și își găsește soțul într-un separeu. Incitată de Daisy\, plănuiește să se răzbune. Din soția îndrăgostită se transformă în femeia trădată! La balul de la Savoy își va găsi la rândul ei un partener\, pe tânărul avocat\, Célestin Formant\, care devine un complice involuntar în căutarea răzbunării ei. \nO comedie trăsnită\, un umor cu aluzii și duble înțelesuri\, un spirit care amintește de Viena Prințului Orlovski\, dansuri excentrice și explozive\, interludii inteligente\, special gândite pentru desfășurarea cursivă a poveștii\, un ultim și valoros omagiu adus epocii de către genialul Paul Abraham\, totul transpus în sunetul anilor ’30 … \nDacă luăm în considerare faptul că Paul Abraham a fost forțat să părăsească Germania doar la o lună după premieră și că partiturile sale nu mai aveau voie să fie interpretate\, putem aprecia intensitatea melodiilor din această „Schlageroperette”\, o etichetă pe care i-a atribuit-o partiturii dramaturgul și criticul de teatru Volker Klotz. Ele au devenit perene în ciuda tuturor tribulațiilor\, iar după război au fost interpretate din nou pe scene\, la radio și la televiziune. \nConducerea muzicală: MIHNEA IGNAT \nRegia și coregrafia: RĂZVAN MAZILU  \nDecorurile şi costumele: DRAGOȘ BUHAGIAR \nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU \nMaestru de cor: LAURA MARE \nMaeștrii de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, ALIN RADU\, MANUELA ARDELEAN \nAsistent regia artistică: HELLEN GANSER \nAsistent coregrafie: MANUELA ARDELEAN \nAristide BOGDAN ZAHARIEA \nMadeleine MIHAELA MARCU \nDaisy CRISTINA VLAICU \nMustafa Bey  OCTAVIAN VLAICU \nCélestin Formant HARALD WEISZ (invitat\, de la Teatrul German de Stat Timișoara) \nSoțiile divorțate ale lui Mustafa: MANUELA ARDELEAN\, LOREDANA BORLOVAN\, LIGIA POPESCU\, GEORGIANA NECȘA\, DAIANA VINARS\, SUZANA VRÂNCEANU (invitată) \nLa Tangolita GABRIELLA VARVARI \nMonsieur Albert DAN PATACĂ (invitat) \nPomerol LEONARD IVAN \nRéne ALEXANDRU PÎNTEA \nMaurice FLAVIUS POPA \nLilly OLGA SFETCU \nPaulette SUZANA VRÂNCEANU (invitată) \nHermence MANUELA ARDELEAN \nBébe ANA MARIA STĂNOIA \nArchibald MIHAI PRELIPCIAN \nCorul\, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara. \nPregătirea  muzicală: RAREŞ PĂLTINEANU\, LEONARD BONEA\, IRINA BELEA  \nRegia tehnică: LUCIAN BORU \nSufleor EUGENIA GYURIS\, MIRCEA DAN PETCU \nSpectacol interpretat în limba română. \nSpectacolul are două pauze și se încheie în jurul orei 21:10. \nVârsta recomandată: 6+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat. \nCu permisiunea: Bühnen- und Musikalienverlag „Josef Weinberger” Wien Gesellschaft m.b.H.\, Viena\, Austria
URL:https://24tm.infinhost.net/event/bal-la-savoy-de-paul-abraham-2/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/Bal-la-Savoy.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250223T180000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250223T180000
DTSTAMP:20260413T195818
CREATED:20250216T200747Z
LAST-MODIFIED:20250216T200821Z
UID:10000009-1740333600-1740333600@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Bal la Savoy\, de Paul Abraham
DESCRIPTION:Realizat de Paul Abraham alături de Alfred și Fritz Rotter\, cei mai importanți producători de teatru ai Berlinului începutului de secol XX\, Bal la Savoy a fost prezentat în premieră la 23 decembrie 1932\, în Grosses Schauspielhaus\, marcând ultimul eveniment cultural major al Republicii de la Weimar. Un spectacol cosmopolit\, dezinvolt și exploziv\, scris\, produs și interpretat de evrei\, o Operetă spumoasă\, care surprinde fascinanta metropolă germană a modernității\, fără falsa pudoare\, o veritabilă explozie de libertate și de bucuria de a trăi a societății berlineze… \nFarmecul și energia debordantă sunt transpuse într-o poveste în două acte\, țesută la Nisa\, despre un cuplu de tineri căsătoriți\, a căror loialitate este pusă la încercare. Recent întors din luna de miere alături de soția sa\, Madeleine\, marchizul Aristide de Faublas primește o telegramă de la fosta sa iubită\, Tangolita\, care îl provoacă la o întâlnire la balul anual de la hotelul Savoy. \nTrebuie inventată însă o scuză\, care să îi asigure marchizului confortul întâlnirii tête-à-tête\, iar soluția salvatoare i-o sugerează vechiul său prieten\, Mustafa Bey\, atașatul turc la Paris. Aristide își informează soția că dorește să îl revadă pe vechiul său prieten\, José Pasodoble\, un compozitor de jazz de mare succes\, fără să își imagineze însă că povestea inventată naște suspiciuni. Sub identitatea lui Pasodoble se ascunde o femeie\, Daisy Darlington\, prietena americană a soției marchizului\, care și-a făcut un renume sub acest pseudonim. Bănuitoare\, Madeleine merge și ea la bal\, dar deghizată\, și își găsește soțul într-un separeu. Incitată de Daisy\, plănuiește să se răzbune. Din soția îndrăgostită se transformă în femeia trădată! La balul de la Savoy își va găsi la rândul ei un partener\, pe tânărul avocat\, Célestin Formant\, care devine un complice involuntar în căutarea răzbunării ei. \nO comedie trăsnită\, un umor cu aluzii și duble înțelesuri\, un spirit care amintește de Viena Prințului Orlovski\, dansuri excentrice și explozive\, interludii inteligente\, special gândite pentru desfășurarea cursivă a poveștii\, un ultim și valoros omagiu adus epocii de către genialul Paul Abraham\, totul transpus în sunetul anilor ’30 … \nDacă luăm în considerare faptul că Paul Abraham a fost forțat să părăsească Germania doar la o lună după premieră și că partiturile sale nu mai aveau voie să fie interpretate\, putem aprecia intensitatea melodiilor din această „Schlageroperette”\, o etichetă pe care i-a atribuit-o partiturii dramaturgul și criticul de teatru Volker Klotz. Ele au devenit perene în ciuda tuturor tribulațiilor\, iar după război au fost interpretate din nou pe scene\, la radio și la televiziune. \nConducerea muzicală: MIHNEA IGNAT \nRegia și coregrafia: RĂZVAN MAZILU  \nDecorurile şi costumele: DRAGOȘ BUHAGIAR \nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU \nMaestru de cor: LAURA MARE \nMaeștrii de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, ALIN RADU\, MANUELA ARDELEAN \nAsistent regia artistică: HELLEN GANSER \nAsistent coregrafie: MANUELA ARDELEAN \nAristide BOGDAN ZAHARIEA \nMadeleine MIHAELA MARCU \nDaisy CRISTINA VLAICU \nMustafa Bey  OCTAVIAN VLAICU \nCélestin Formant HARALD WEISZ (invitat\, de la Teatrul German de Stat Timișoara) \nSoțiile divorțate ale lui Mustafa: MANUELA ARDELEAN\, LOREDANA BORLOVAN\, LIGIA POPESCU\, GEORGIANA NECȘA\, DAIANA VINARS\, SUZANA VRÂNCEANU (invitată) \nLa Tangolita GABRIELLA VARVARI \nMonsieur Albert DAN PATACĂ (invitat) \nPomerol LEONARD IVAN \nRéne ALEXANDRU PÎNTEA \nMaurice FLAVIUS POPA \nLilly OLGA SFETCU \nPaulette SUZANA VRÂNCEANU (invitată) \nHermence MANUELA ARDELEAN \nBébe ANA MARIA STĂNOIA \nArchibald MIHAI PRELIPCIAN \nCorul\, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara. \nPregătirea  muzicală: RAREŞ PĂLTINEANU\, LEONARD BONEA\, IRINA BELEA  \nRegia tehnică: LUCIAN BORU \nSufleor EUGENIA GYURIS\, MIRCEA DAN PETCU \nSpectacol interpretat în limba română. \nSpectacolul are două pauze și se încheie în jurul orei 21:10. \nVârsta recomandată: 6+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat. \nCu permisiunea: Bühnen- und Musikalienverlag „Josef Weinberger” Wien Gesellschaft m.b.H.\, Viena\, Austria
URL:https://24tm.infinhost.net/event/bal-la-savoy-de-paul-abraham/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/Bal-la-Savoy.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250219T190000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250219T190000
DTSTAMP:20260413T195818
CREATED:20250216T200159Z
LAST-MODIFIED:20250216T200247Z
UID:10000008-1739991600-1739991600@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Un ballo in maschera / Bal mascat\, de Giuseppe Verdi
DESCRIPTION:Un libret redactat de Eugène Scribe\, după drama sa\, „Gustave III\, ou Le bal masqué”\, a fost transpus pentru prima dată în partitură de operă de Daniel Auber\, în anul 1833. Intriga va fi abordată însă și de Giuseppe Verdi\, în anii de maturitate creatoare\, regicidul istoric din trecutul Suediei fiind punctul de plecare pentru o nouă temă de operă și al unui îndelung proces de creație\, al unei istovitoare confruntări cu cenzura unei monarhii absolutiste\, și nu în ultimul rând\, cu aceea conjunctural  permisivă a Statului Papal. \nCelebra conspirație a nobilimii suedeze împotriva regelui lor\, Gustav al III-lea\, care se încheie la 16 martie 1792 cu asasinarea suveranului de către Jakob Johan Anckarström\, un fost căpitan din garda de corp\, în timpul unui bal mascat la Opera din Stockholm\, este tratată liber de către Scribe\, însă pentru a putea fi prezentată pe scena operei din Napoli\, în deceniul al cincilea al secolului următor\, avea să fie supusă unor modificări succesive\, din ce în ce mai severe\, determinate de evenimentele istorice și sociale ale momentului. \nPregătită pe textul poetului și avocatului Antonio Somma\, partitura va fi predată teatrului din Napoli sub titlul „La vendetta in domino”\, în luna ianuarie 1858\, însă o nouă și recentă tentativă de asasinat\, aceea de la Paris\, asupra lui Napoleon al III-lea\, determină o cenzură și mai drastică\, materializată în deteriorări de substanță impuse asupra intrigii și textului. Dornic să își protejeze opera\, Verdi se vede obligat să ia poziție: respinge pretențiile cenzorilor\, promite gazdelor o nouă producție a celei mai recente dintre operele sale\, „Simon Boccanegra”\, și se adresează teatrului din Roma. \nCu un complot deghizat și transferat „în afara Europei… în America de Nord\, pe vremea dominației engleze”\, cu acțiunea plasată într-un loc exotic (Boston)\, cu nume și personaje schimbate (Gustav al III-lea devine acum Riccardo\, Conte di Warvick și guvernator al Bostonului\, iar ucigașul său\, Anckarström\, se transformă în creolul Renato\, secretarul acestuia) și  cu titlul definitiv\, „Un ballo in Maschera”\, opera a reușit să fie pusă în scena la Teatro Apollo din Roma\, la 17 februarie 1859. Însă în ciuda camuflărilor succesive ale  mesajului politic\, „Un ballo in maschera” a avut un impact deosebit\, strigătul „Viva Verdi!”\, care a răsunat în teatru la premieră\, a continuat pe străzile Romei și i-a fost adresat nu numai maestrului\, ci și lui Vittorio Emmanuele\, cel care urma să urce în 1861 pe tronul Italiei eliberate și unite. \nIntriga\, iubirea interzisă\, dar și o profeție tulburătoare\, alimentează spectaculoasa operă a lui Verdi\, o poveste fascinantă despre prietenie\, trădare și iertare\, care nu se mai consumă acum într-un trecut istoric\, ci în prim-planul unui anturaj privat. Redată într-o succesiune rapidă de evenimente tragice\, comice și nu în ultimul rând\, bizare\, „Un ballo in maschera” este una dintre cele mai reușite opere verdiene. Plin de suspans\, eficient din punct de vedere scenic și captivant din punctul de vedere al partiturii\, spectacolul continuă tradiția povestirilor sângeroase din „Il trovatore”\, însă combină vigoarea vechiului Verdi cu eleganța din „La Traviata”. \nÎn noua sa operă\, Verdi se dovedește a fi un maestru al dramaturgiei de contrast. O amplificare a ambitusului expresiv\, de la tragic la sarcastic\, suprapune dramei nuanțe optimiste\, ambivalența fiind extinsă asupra ariilor\, duetelor\, ansamblurilor\, și nu în ultimul rând\, asupra marilor finaluri corale. Veselia superficială a pajului Oscar (amplificată de registrul expansiv al unei voci de coloratură)\, ironia amuzantă a lui Riccardo\, nuanțele batjocoritoare ale conspiratorilor\, dar și cromatica particulară a țesăturii vrăjitoarei Ulrica\, sunt toate surprinse în melodica verdiană\, la fel de eficientă în complicatele construcții polifonice vocale\, precum impresionantele cvintete din actele extreme ale operei\, sau în complexitatea portretelor create de maestru pentru Riccardo\, Amelia sau Renato. Nu trebuie însă uitate nici numerele de culminație ale intrigii: duetul de dragoste dintre Amelia și Riccardo\, unul dintre cele mai dramatice scrise vreodată\, tragerea la sorți a celui care urmează să ucidă și balul mascat\, strident și strălucitor. Ele vin să împlinească „probabil cea mai matură lucrare scenică a lui Verdi” (Karl Holl)\, în care nuanțe pasionale și emoționale infinite se contopesc într-un flux sonor unic\, fantastic\, cu totul neobișnuit. \nConducerea muzicală: SZABOLCS HERMANN                                     \nRegia artistică: FRANS MEEWIS \nDecoruri: GRIGORE GORDUZ \nCostume: GETA MEDINSKI \nCoregrafia: CARMEN COJOCARU \nConcert maeştri: OVIDIU RUSU\, CORINA MURGU   \n \nMaestru de cor: LAURA MARE \nMaeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nGustav al III-lea REMUS ALĂZĂROAE \nContele Anckarstrom ȘERBAN VASILE  \nAmelia LĂCRIMIOARA CRISTESCU \nUlrica GABRIELA TOADER \nOscar OANA TRAMBITAS (invitată) \nCristian MIHAIL DOGOTARI  \nHorn GELU DOBREA \nRibbing OCTAVIAN VLAICU \nUn judecător MARIUS ZAHARIA \nUn servitor COSMIN BORLOVAN \nCorul\, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara. \nRegia tehnică: HELLEN GANSER            \nPregătirea  muzicală: ANGELA BALICI\, RAREȘ PĂLTINEANU\, IRINA BELEA \nSufleur: EUGENIA GYURIS\, MIRCEA DAN PETCU \nSpectacol cântat în limba italiană şi titrat în limba română. \nSpectacolul are două pauze și se încheie în jurul orei 22:00. \nVârsta recomandată: 10+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/un-ballo-in-maschera-bal-mascat-de-giuseppe-verdi/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/Bal-mascat.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Helsinki:20250217T180000
DTEND;TZID=Europe/Helsinki:20250217T180000
DTSTAMP:20260413T195818
CREATED:20250216T195122Z
LAST-MODIFIED:20250216T195728Z
UID:10000007-1739815200-1739815200@24tm.infinhost.net
SUMMARY:Hänsel și Gretel\, de Engelbert Humperdinck
DESCRIPTION:Când în iarna anului 1889\, Adelheid Wette i-a cerut fratelui său\, Engelbert Humperdink\, să scrie un cântec pe versurile „Brüderchen\, komm tanz mit mir” („Frățioare\, vino să dansezi cu mine”)\, un text pe care îl adaptase liber\, din basmul „Hänsel și Gretel”\, pentru spectacolul de sărbători al familiei\, reușita micii partituri i-a îndemnat pe ambii să transforme povestea și să extindă muzica. La început\, într-o piesă de teatru cu cântece pentru copii\, apoi într-o adevărată operă de basm\, pentru mari și mici. \nAdelheid a împletit cu pricepere textele poeziilor simple pentru copii\, cu acelea populare\, adoptate literal\, precum și cu citate din basmele fraților Grimm. Iar Engelbert a preluat mai întâi\, dintr-o colecție pentru copii\, două cântece populare și a inventat și a adăugat apoi melodii „în ton popular”\, la fel de simple și de frumoase\, a îmbrăcat libretul\, imaginat de sora lui\, într-o muzică deliberat copilăroasă\, pe care l-a încorporat însă într-o compoziție orchestrală dramatică\, în care a utilizat întregul instrumentar al romantismului târziu. Îmbrăcată acum în veșminte simfonice\, rima de grădiniță va servi ca sursă de motive pentru scene întregi. O realizare nemaiîntâlnită până acum\, un spectacol inconfundabil\, catalogat de inspiratul Oskar Bie\, drept „căsuța crocantă a polifoniei germane”. Partitura a fost cântată în premieră la 23 decembrie 1892\, la Teatrul din Weimar\, sub bagheta lui Richard Strauss. \nInspirat din naivitatea și imagistica basmului fraților Jakob și Wilhelm Grimm\, textul libretului semnat de Adelheid conține motive individuale preluate și din alte povești ale acestora\, aventura celor doi copii virtuoși și descurcăreți\, care se salvează singuri din circumstanțe nefaste\, fiind populată de îngeri și santinele\, de Omul de nisip și Zâna Rouă\, care veghează protector și prietenos asupra lor. \nÎn așteptarea părinților\, singuri și flămânzi în căsuța lor din pădure\, Hänsel și Gretel se joacă și dansează\, cu gândul la ulciorul cu lapte\, surpriza pe care au descoperit-o și pe care o așteaptă\, odată cu întoarcerea mamei. N-au lucrat și nu au împletit mături\, iar din greșeală și ulciorul se sparge și singura hrană din casă se risipește. Sosită acasă\, mama îi dojenește și plină de supărare\, îi îndeamnă să culeagă căpșuni în pădurea întunecată. Copiii se pierd în ea\, îi întâlnesc pe Omul de nisip și Zâna Rouă și dau peste o casă de turtă dulce\, cu ferestre din vată de zahăr. Oare cine locuiește în căsuța apetisantă? Dar se vor descurca ei să găsească drumul de întoarcere? \nCea mai minunată experiență de teatru muzical vă așteaptă acum la OPERĂ\, locul în care vă dăm întâlnire cu fantastica aventură a prietenilor noștri\, Hänsel și Gretel\, în călătoria lor prin pădurea fermecată! \nRegia artistică: MARINA EMANDI TIRON\nScenografia: DUMITRU POPESCU                                      \nCoregrafia: HELLEN GANSER \nMaeștri de balet: OVIDIU MATEI IANCU\, MANUELA ARDELEAN\, ALIN RADU \nPeter (tata) RĂZVAN GROZĂVESCU \nGertrud (mama) DIANA CHIRILĂ  \nHänsel LAURA MĂRGINEAN \nGretel DAIANA VINARS  \nVrăjitoarea ANA MARIA STĂNOIA \nPiticul GEORGIANA NECȘA \nZâna ILDIKO BABENCO \nMuzica: înregistrare din anul 2003 cu Orchestra Operei Naţionale Române Timişoara. \nConducerea muzicală: LADISLAU ROOTH. \nAnsamblul de balet al Operei Naţionale Române Timişoara. \nRegia tehnică: HELLEN GANSER \nPregătirea muzicală: RAREȘ PĂLTINEANU \nSufleur: EUGENIA GYURIS\, MIRCEA DAN PETCU \nSpectacol interpretat în limba română. \nSpectacolul nu are pauze și se încheie în jurul orei 19:15. \nVârsta recomandată: 3+ \nDirecțiunea Operei Naționale Române Timișoara își rezervă dreptul de a modifica programul prezentat.
URL:https://24tm.infinhost.net/event/hansel-si-gretel-de-engelbert-humperdinck/
LOCATION:Opera Națională Română Timișoara
CATEGORIES:General
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://24tm.infinhost.net/wp-content/uploads/2025/02/Hansel-si-Gretel.jpg
END:VEVENT
END:VCALENDAR